4 Noiembrie 1934 – Se sfințea Troița de la Podul Văii Băneștilor, ridicată pentru preoții spânzurați de unguri

Potrivit mai multor monografii scrise de autori români, troița a fost ridicată la ieșirea din Hãlmagiu, lângã podul de peste valea Bãnestilor, pe locul de martiraj, prin spânzurãtoare în furci, a cinci sau șase preoti români, a tribunului Alexandru Chendi și a multor hãlmãgeni.

Relatările ungurilor afirmă însă că este vorba chiar de mai mulți preoți români spânzurați, de cel puțin nouă preoți români, aceștia fiind ținta predilectă a ungurilor în timpul Revoluției de la 1848-1849, pentru că vedeau în ei pericolul de lideri și de buni mobilizatori și organizatori ai românilor. Din oastea lui Avram Iancu s-au făcut remarcați în acele vremuri mai mulți preoți care au arătat pe câmpul de luptă buni calități militare și organizatorice, fiind lideri care reușeau să impună și să mențină disciplina militară în rândul maselor de români.

4 Noiembrie 1934 – Troiță ridicată la Podul Băneștilor pentru preoții români spânzurați de unguri în Revoluția de 1848-1849

Revista bisericească „Biserica și Școala” din 6 septembrie 1936, se apropie cel mai mult de cifra oferită de unguri, pomenind la sfințirea Troiței ridicate 4 noiembrie 1934 la Podul Băneștilor pentru preoții români spânzurați de unguri în Revoluția de 1848-1849, de un număr de șapte preoți români spânzurați, mai puțin cu doi decât varianta ungurească, care pomenește de nouă preoți români spânzurați.

Unele monografii românești pomenesc ba cinci, ba șase preoți români spânzurați, dar credem că varianta vehiculată de varianta ungurească este cea mai apropiată de adevăr.

„Ridicatu-s-a aceastã sfântã si româneascã troitã fiind episcop al Aradului D.D.Grigore în ziua de 4 noiembrie din anul mântuirii 1934 întru pioasa amintire a preotilor martirizati în revolutiile lui Horea, si Iancu, dintre care sapte insi anume: Ioan Jude bãtrânul si Ioan Jude tânãrul, amândoi din Poienari, Eutimie Popovici din Hãlmãgel, Pavel Feier din Steia, Sinesie Grozav din Aciuta, Pavel Fãrcas din Plescuta si unul anonim, au fost spânzurati în acest loc.” ( Biserica și Școala, Arad, 6 Septembrie 1936)

Tribunul lui Avram Iancu, Alexandru Chendi, a fost și el capturat de maghiari, întinzându-i-se o cursă, apoi acesta a fost spânzurat la Hălmagiu.