Istorie

Castrul roman de la Puţinei (com. Malovăţ, jud. Mehedinţi)

Puţinei (com. Malovăţ, j. Mehedinţi).[1] Un castel de piatră bine păstrat (numit de localnici Cetatea lui Negru Vodă) se vede aici în faţa fostului ocol silvic Malovăţ, lângă pârâul Pleşuva, ce se varsă în Topolniţa, constituia un punct înaintat al castrului Drobeta, fiind aşezat la confluenţa a doua importante văi, unde se uneau două drumuri: unul venea de la Isverna, Balta, Gradeţ, Baloteşti, iar altul de la Sarmizegetusa, prin Bumbeşti, Pinoasa şi Cătune. Castrul de la Puținei a fost păzit de trupe trimise din garnizoana Drobetei. A fost identificat întâi de Tocilescu şi Polonic, pe a căror hartă arheologică figurează. O schiţă i-am ridicat personal, la suprafaţa terenului. De formă dreptunghiulară, e orientat N – S şi măsoară aproxirnativ 40 x 100 m. La colţuri are turnuri pătrate neobişnuite, care ies mult în afară frontului zidului mare. Un turn e de mărimea 7 x 7 m şi are zidul gros, (că şi cel exterior) de 0,80 m. Turnurile de la E au fost distruse de apă. Acum, 30 ani a fost mult stricat la turnul de SV de nişte căutători de comori.                                                  

Foto: ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com

Zidul se păstrează aici până la o înălţime de 2 m. Valul interior şi şanţul de protecţie sunt de asemenea vizibile. Existenţa unei aşezări civile se remarcă la N şi V de cetate (cărămizi şi ceramică). Lipsa de săpături arheologice şi forma neobişnuită a acestui castru i-a determinat pe unii cercetători să-l identifice ca feudal. Problema rămâne nerezolvată. Sigurele imagini păstrate care atestă  importanța istorică a locațității sunt cele postate de site-urile menționate. Prima nu se cunoaște vechimea și datează probabil din vremea ultimelor cercetări arheologice efectuate de D. Tudor. Imaginea cu biserica de lemn îi aparține unei publicații ortodoxe Foaie periodică, gratuită, a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi din Anul XI (2013), nr. 262 (16-30 Septembrie) și nu știm dacă biserica amplasată se află în apropierea vechiului castru. Ceea ce știm este că autorul publicației este Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA preotul satului care a avut și preocupări de conservare a vechilor ruine romane și de menținere a tradiției locale pe lângă cele editoriale.

                                                                                                                             Ionel Cioabă


Pentru o presă întru adevăr, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.

Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Leave a Comment

Recent Posts

4 Mai 1775 – A avut loc o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată de Poarta Otomană monarhiei habsburgice

În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…

3 zile ago

MAE dezminte “lista neagră” a Administrației americane referitoare la sancțiuni impuse găștii uzurpatoare

Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…

4 zile ago

Invitație la lectură: Secția Amazoanelor – File din istoria spionajului horthyst pe teritoriul României

Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…

5 zile ago

Melancolie

Eram și noi ca stele aprinse în boltă Clipesc fermecător și se salută Am dat…

o săptămână ago

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

2 săptămâni ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

2 săptămâni ago