PNL

Kiss Janos: “Albastrul, galbenul şi roşul nu mai sunt pentru noi doar culori, ci simboluri sacre”

De Ziua Drapelului Național al României, o declarație politică a trecut aproape neobservată în spațiul public românesc. Este vorba despre declarația de presă a deputatului Kiss Janos. O declarație politică patriotică mai înflăcărată decât cea a domnului deputat Kiss Janos n-am putut observa la niciunul dintre parlamentarii români.

Redăm integral declarația sa de pe 26 iunie 2024, în speranța ca domnul deputat Kiss Janos să nu fie excepția de la regulă dintre minoritarii din România care gândesc așa, și ca astfel de opinii să devină o normalitate în societatea românească:

“26 iunie 1848, ziua când Tricolorul a fluturat pentru prima dată în calitate de Drapel Naţional

Într-o zi ca aceasta (cum ar fi să ne imaginăm ce fel de zi era? Călduroasă şi prăfoasă ca zilele de vară din Bărăgan? Sau mai degrabă furtunoasă ca inimile românilor în timpul acelei Revoluţii?) din anul 1848, Guvernul revoluţionar de la Bucureşti a proclamat Tricolorul pe care îl cunoaştem astăzi drept Drapel naţional.

De atunci încoace, albastrul, galbenul şi roşul nu mai sunt pentru noi doar culori, ci simboluri sacre extrase din experienţele noastre istorice. Aceasta pentru că fiecare dintre aceste culori ne vorbeşte despre ceva din trecutul nostru, ceva care ne-a marcat, care ne-a definit.

Albastrul (albastrul cerului Patriei, cel mai curat dintre toate) reprezintă şi înaltul năzuinţelor noastre, pentru că toate actele istorice săvârşite de reprezentanţii acestui popor au fost motivate de dorinţa de mai bine – de siguranţă, de libertate, de propăşire materială şi spirituală.

Galbenul, culoarea holdelor care altădată ne-au făcut Grânarul Europei, ne vorbeşte despre rădăcinile noastre agrare şi despre legătura noastră cu pământul acesta, pe care îl iubim, îl apărăm de fiecare viitură de la Răsărit pentru a nu fi pângărit în sacralitatea sa de cnutul rusesc şi spre care ne poartă dorul indiferent pe ce meleaguri străine am ajunge, pentru că în inimile noastre de români, toţi ştim că, în realitate, nicăieri nu e ca acasă.

Iar roşul reprezintă, evident, jertfele pe care a trebuit să le facem pentru a rămâne aici, pe cât s-a putut de liberi, în faţa urgiilor venite periodic pe Coridorul Stepelor. Ei bine, aceasta este probabil cea mai mare realizare a vremii noastre: faptul că, pentru prima dată în existenţa noastră întreagă, roşul este doar în trecut. ”

Kiss Janos

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

2 zile ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

3 zile ago

24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină

Declinul evident al Imperiului Otoman începând cu prima jumătate a secolului XIX a încurajat mai…

4 zile ago

Mihail Neamțu: “Împotriva fanatismului care monopolizează adevărul şi contra oricărui reflex inchizitorial de condamnare a opiniilor dizidente”

Deputatul AUR Mihail Neamțu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă,…

5 zile ago

18 Aprilie 1942 – Comuna Viile Sătmarului. Refugiatul Pop Vasile spânzurat de subsuori, timp de 5 zile, și zilnic stropit cu apă rece

La data de 18 aprilie 1942 în comuna Viile Sătmarului s-a petrecut încă un eveniment…

o săptămână ago

17 Aprilie 1906, Birchiș – Sătenii nu vor să voteze candidatul ungur. Jandarmii maghiari deschid focul asupra mulţimii

La 17 aprilie 1916 în Birchiș, Caraș Severin, sătenii nu vor să voteze candidatul ungur.…

2 săptămâni ago