Transnistria

21 Octombrie 1917 – Cuvântarea soldatului TOMA JALBĂ din Transnistria la adunarea ostașilor moldoveni ținută la Chișinău

Unii dintre așa zișii români, culmea, unii dintre cei care se bat cu copita pe piept că ar fi și mari patrioți sau naționaliști, strâmbă uneori din nas când aud de ReUnirea României cu Basarabia. Oare știu ei, au oare măcar cea mai mică idee că de-a lungul istoriei tot s-a renunțat la câte o parte importantă din poporul român? Știu ei de pildă că elementul etnic românesc era cândva foarte numeros chiar și dincolo de Nistru, până la Bug?

Momentul revoluției bolșevice din Rusia aduce unul dintre cele mai sfâșietoare discursuri identitare românești din partea soldatului Toma Jalbă din Transnistria la adunarea ostașilor moldoveni ținută la 21 octombrie 1917 la Chișinău:

„…Fraţilor, din cuvintele D-voastră, care le-am auzit eu, văd că toţi aici v-aţi hotărât să vă luaţi tot ce vi se cuvine, drepturi şi autonomie. Dar eu acuma vă întreb pe D-voastră, fraţilor: fraţii mei şi neamurile mele, care suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupţi din coasta Basarabiei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului. Fraţii noştri, nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi, nu ne uitaţi! Iar dacă ne veţi uita, malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru; căci mai bine să-şi schimbe râul mersul, decât să rămânem, noi moldovenii, despărţiţi unul de altul.”

Cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii? De ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului?

Suntem singura țară care are două Basarabii, două Bucovine, două Moldove, două Maramureșuri, două Crișane, două Banaturi, două Dobrogi. Toate țările și semințiile din jurul nostru și chiar de mai departe, s-au înfruptat din teritoriile noastre. Cât să mai lăsăm ca părți componente din trupul țării noastre și a poporului român să fie luate samavolnic de alții? Să ajungă mormintele strămoșilor noștri și cetățile voievozilor care au vărsat râuri de sânge pentru apărarea neamului românesc pe mâinile străinilor? Cât?

Sunt câteva răni de care sufletul poporului român se va vindeca foarte greu: Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul de dincolo de Dunăre, Maramureșul istoric, Crișana de Vest, Cadrilaterul, Pocuția. Am lăsat prea mult de la noi, ne-am lăsat prea mult jefuiți și călcați în picioare! Trezirea, Români!

„O viață avem Români! Și o cinste! Deșteptați-vă, că am dormit destul!”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

22 de minute ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

19 ore ago

24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină

Declinul evident al Imperiului Otoman începând cu prima jumătate a secolului XIX a încurajat mai…

2 zile ago

Mihail Neamțu: „Împotriva fanatismului care monopolizează adevărul şi contra oricărui reflex inchizitorial de condamnare a opiniilor dizidente”

Deputatul AUR Mihail Neamțu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă,…

3 zile ago

18 Aprilie 1942 – Comuna Viile Sătmarului. Refugiatul Pop Vasile spânzurat de subsuori, timp de 5 zile, și zilnic stropit cu apă rece

La data de 18 aprilie 1942 în comuna Viile Sătmarului s-a petrecut încă un eveniment…

o săptămână ago

17 Aprilie 1906, Birchiș – Sătenii nu vor să voteze candidatul ungur. Jandarmii maghiari deschid focul asupra mulţimii

La 17 aprilie 1916 în Birchiș, Caraș Severin, sătenii nu vor să voteze candidatul ungur.…

o săptămână ago