Bistrița

3 Ianuarie 1759 – Locuitorii districtului valah din Bistrița se plâng că executorii militari comit acolo excese şi storc de la contribuabili dări ilegale

La 3 ianuarie 1759, locuitorii districtului valah (n.r. românesc) din Bistrița se plâng că executorii militari comit acolo excese şi storc de la contribuabili dări ilegale. Magistratul raportează comandantului garnizoanei care promite satisfacție şi restituirea sumelor pe nedrept încasate.

Nici românii din Bistrița nu au avut o viață ușoară în Transilvania până la 1918. Pe lângă faptul că românii aveau taxe diferențiate de plătit, mult mai mari decât ale sașilor, secuilor și ungurilor, pe deasupra românii nu puteau să își construiască sau să-și cumpere case în orașe sau în cetăți (n.r. orașele fortificate), nu aveau dreptul să facă parte sau să-și facă propriile bresle de meșteșugari, nu aveau dreptul la viața politică și socială a Transilvaniei, nu li se permitea accesul în târguri sau cetăți pentru comerț decât în niște condiții umilitoare și după ce plăteau o taxă discriminatorie.

În schimb aveau “dreptul” să fie primii, în prima linie pe post de carne de tun în războaiele duse de Imperiul Habsburgic sau cele ale nemeșilor locali. În documentele magistraturii din Bistrița sunt consemnate abuzuri uluitoare la adresa bieților români din județul Bistrița. Sute de ani la rând au avut de pătimit din cauza discriminării și oprimării din partea unor alogeni care urau fără de măsură neamul românesc. Îi urau potența, puterea de supraviețuire și de regenerare, în ciuda crimelor și epurărilor etnice la care îl supuneau opresorii săi.

3 Ianuarie 1759 – Locuitorii districtului valah din Bistrița se plâng că executorii militari comit acolo excese şi storc de la contribuabili dări ilegale

Din documentele magistraturii din Bistrița reies abuzuri administrative din partea colectorilor de taxe care tot timpul cereau chiar mai mult și tot mai mult decât cota oficială de taxe și impozite, care oricum pentru români era cea mai mare, cea mai împovărătoare. Nu de puține ori acestor hoțomani cu haină guvernamentală li se “lipeau” de mâini orice lucruri de valoare găseau prin casele românilor sau de prin împrejurul caselor: bani, bijuterii, obiecte, alimente, alcool, animale, cereale, etc.

O practică foarte comună era aceea de a exagera cuantumul taxelor pentru români, pentru a avea pretext să le ia animalele din gospodărie. Erau preferate vitele, care se vindeau ușor și aveau mare căutare în acele vremuri.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Interviu cu Nicolae Patraşcan, manager de proiect într-o corporaţie

Radu Buţu: Spui despre tine că eşti un moldovean, născut şi crescut în Braşov, dar…

22 de ore ago

În România românii cer în stradă dreptul la învățământ în Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe

În România lucrurile au scăpat total de sub control. Românii nu mai sunt cei care …

o săptămână ago

17 Mai 1876 – Hristo Botev și cetnicii lui pleacă din București spre Giurgiu pentru a reîncepe răscoala înăbușită între timp de turci

Hristo Botev ( Христо Ботев) a fost un poet și revoluționar bulgar. Începând cu anul…

2 săptămâni ago

17 Mai 1653 – Are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de Vasile Lupu şi cea munteană, condusă de Matei Basarab

La 17 mai 1653 are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de…

2 săptămâni ago

17 Mai 1882 – Ceremonia predării steagului lui Tudor Vladimirescu păstrat cu sfințenie de căpitanul artileriei lui Tudor

La 17 mai 1882 (n.r. pe stil vechi) a avut loc ceremonia de predare a…

2 săptămâni ago

Veneția

Voi dezveli un tablou cu stimă de sine Cântecul și arta să-i faci prieteni cu…

2 săptămâni ago