9 Aprilie 1942 - Horthyștii unguri i-au înjugat pe premilitarii români la grapă și au grăpat cu ei 4 jugăre
O situație cu adevărat inumană este relatată într-una dintre lucrările istoricului român Vasile Lechințan: în primăvara anului 1942, mai exact în ziua de 9 aprilie 1942, în comuna Hida din județul Sălaj au fost strânși de către armata horthystă, ungară, premilitarii români.
Pentru a-i umili până dincolo de orice limită a demnității umane, șefii armatei ungare, horthyste, i-au înjugat pe români la grapă și au grăpat cu ei 4 jugăre de pământ. Un jugăr reprezintă o veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 ha. Deci cu alte cuvinte, premilitarii români au fost forțați să tragă precum vitele la grapă pe o suprafță de pest două hectare, ceea ce presupune un efort uriaș până și pentru animalele de talie mare, cu atât mai mult pentru un om.
Iată relatarea refugiatului Alexandru Ardeleanu, așa cum o regăsim în lucrarea istoricului român Vasile Lechințan:
“Comuna Hida. Refugiatul Al. Ardeleanu. În 9 Aprilie 1942, premilitarii români au fost prinși la grape și au grăpat cu ei 4 jugăre. Tinerii români, cari dădeau pe brazdă de oboseală erau bătuți cu bâta de comandantul Székely V. și siliți să treacă mai departe.“
Ce erau premilitari români? În 1942, în plin context al celui de-Al Doilea Război Mondial, „premilitarii” din Transilvania erau români care făceau parte dintr-o formă de pregătire militară preliminară, organizată de stat. Aceștia nu erau încă înrolați în armată propriu-zisă, dar se aflau într-un program de instruire paramilitară pentru a fi gata de mobilizare, adică nu erau încă recrutați oficial în armată, dar erau pregătiți pentru momentul înrolării. În zonele ocupate de Ungaria, acești români erau adesea excluși sau discriminați din structurile oficiale de pregătire, fiind marginalizați și uneori persecutați.
Situația aceasta nu este unica de acest fel relatată în lucrările istoricului român Vasile Lechințan. Pur și simplu astfel de fapte reprobabile s-au întâmplat pe întreaga perioadă de ocupație a Ardealului de Nord, începând cu septembrie 1940, românii fiind supuși la discriminări, abuzuri inimaginabile, torturi și chiar masacre abominabile, în cadrul unor adevărate campanii de genocid pe criterii etnice.
Spre rușinea politicienilor români, astăzi urmașii acestor români greu încercați de către teroarea horthystă nu-și primesc nici măcar amărâtele de indemnizații ce li se cuvin din legea 154/2021.
În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Imperiul Otoman, condus de sultanul Baiazid al…
Deși nu sunt finalizate încă lucrările la exterior și interior, parohia Sfântul Mare Mucenic MINA,…
Ziua de 4 iulie 1848, acest moment marchează începutul unei etape esențiale în Revoluția Română…
Unul dintre paradoxurile antiromânismului din Ardealul teorizat de administrația maghiară în perioada dualismului austro-ungar este…
Gestul lui Nicolae Borgovan, din 2 iulie 1888, la Beiuș, este unul dintre acele momente…
"„𝐄𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚̆ 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐯𝐨𝐢𝐞𝐯𝐨𝐝, 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞!” Miercuri, 2 iulie 2025, începând cu ora 10:00,…
Leave a Comment