Istorie

24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină

Declinul evident al Imperiului Otoman începând cu prima jumătate a secolului XIX a încurajat mai multe revolte în provinciile imperiului, culminând în cea de-a doua jumătate a aceluiași secol cu dorința de proclamare a independenței față de Imperiul Otoman a unor principate precum România, Serbia și Muntenegru. Profitând de faptul că rușii au învins Imperiul Otoman pe teritoriul Bulgariei, după aproape cinci secole de dominație otomană și statul bulgar a fost reînființat cu numele de Principatul Bulgariei.

Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877. Cu doar un an înainte avusese loc devastatoarea revoltă bulgară din aprilie 1876, o revoltă încurajată de către revoltele anterioare din Bosnia și Herțegovina. Revolta bulgară a fost înăbușită în sânge în cele din urmă, dar Imperiul Otoman deja începusă să-și arate semne multiple de slăbiciune. Declarația de război a Imperiului Rus cădea cum nu se poate mai rău pentru otomanii și așa greu încercați de revoltele din tot mai multe provincii.

România a ezitat să intre în acest război și a făcut-o doar în momentul când rușii deja întâmpinau mari dificultăți pe frontul din Bulgaria și pierduseră mari efective de soldați în niște încercări zadarnice de a cuceri Plevna. Mobilizarea trupelor române și intrarea lor în conflictul ruso-turc a reprezentat factorul care a dezechilibrat clar balanța în favoarea forțelor antiotomane.

24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină

Sacrificiul soldaților români care au luat cu asalt redutele și fortificațiile turcești de la Plevna, Grivița și Vidin au consfințit independența Principatului României, iar în urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Bucuria nu a fost deplină după Războiul de Independență pentru că României i se impune cedarea celor trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Ismail, Bolgrad). Imperiul Rus nu s-a arătat dispus să-și respecte promisiunile făcute în convenția semnată pe 4 aprilie 1877, generând României o problemă istorică și peste timp chiar un conflict artificial cu Bulgaria cu privire la revendicarea Cadrilaterului.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Interviu cu Nicolae Patraşcan, manager de proiect într-o corporaţie

Radu Buţu: Spui despre tine că eşti un moldovean, născut şi crescut în Braşov, dar…

43 de minute ago

În România românii cer în stradă dreptul la învățământ în Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe

În România lucrurile au scăpat total de sub control. Românii nu mai sunt cei care …

7 zile ago

17 Mai 1876 – Hristo Botev și cetnicii lui pleacă din București spre Giurgiu pentru a reîncepe răscoala înăbușită între timp de turci

Hristo Botev ( Христо Ботев) a fost un poet și revoluționar bulgar. Începând cu anul…

2 săptămâni ago

17 Mai 1653 – Are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de Vasile Lupu şi cea munteană, condusă de Matei Basarab

La 17 mai 1653 are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de…

2 săptămâni ago

17 Mai 1882 – Ceremonia predării steagului lui Tudor Vladimirescu păstrat cu sfințenie de căpitanul artileriei lui Tudor

La 17 mai 1882 (n.r. pe stil vechi) a avut loc ceremonia de predare a…

2 săptămâni ago

Veneția

Voi dezveli un tablou cu stimă de sine Cântecul și arta să-i faci prieteni cu…

2 săptămâni ago