15 iunie 1863 - Mitroplitul român greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu refuza 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐡𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐧𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞

Blaj, 15 iunie 1863. Circular al mitropolitului greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu; îndeamnă pe toţi locuitorii români plătitori ai censului de 8 florini să participe la alegerile pentru dietă şi să voteze pentru a fi reprezentaţi în forul legislativ.

Clericii români încercau pe atunci cu disperare să-i mobilizeze pe românii ardeleni să voteze în număr cât mai mare pentru a avea reprezentanți ai comunității românești în forul legislativ.

Alexandru Sterca‑Șuluțiu (1794–1867) a fost una dintre cele mai proeminente personalități ale Bisericii Greco‑Catolice române din Transilvania și primul mitropolit al Blajului.

S-a născut într‑o familie nobiliară din Abrud (15 februarie 1794), a urmat studiile în Abrud, Alba Iulia și Blaj, și a fost hirotonit preot în 1814. A fost căsătorit cu Ana Aron din Bistra, rămânând văduv în 1818.

15 iunie 1863 - Mitroplitul român greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu refuza 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐡𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐧𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 — 15 iunie 1863 – Mitroplitul român greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu refuza 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐡𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐧𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞

În 1836 devine protopop de Șimleul Silvaniei (vicar foraneu), întemeind numeroase școli confesionale în sate și susținând formarea intelectuală a preoților. În 1850 a fost ales episcop al Eparhiei Făgăraș‑Alba Iulia și consacrat în 1851. În decembrie 1853, Papa Pius IX ridică eparhia la rang de mitropolie, separând-o de Esztergom — Sterca‑Șuluțiu devine astfel primul arhiepiscop‑mitropolit al Blajului, fiind instalat în 1855.

𝐀 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐞𝐦𝐚𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐧𝐢, 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩â𝐧𝐝 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐥𝐚 𝐀𝐝𝐮𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐥𝐚𝐣 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟖𝟒𝟖 ș𝐢 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐳â𝐧𝐝 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐡𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐧𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞.

A finanțat școli, cultura românească și a sprijinit înființarea ASTRA, al cărei prim președinte a fost Andrei Șaguna, el însuși propunând structura organizației și contribuind material la aceasta.

A fost recunoscut ca om de cultură, administrator și gospodar, deținând ordine și titluri (ex. ordinul Franz Joseph). A decedat la Blaj pe 7 septembrie 1867 și este înmormântat lângă catedrala arhiepiscopală.

Alexandru Sterca‑Șuluțiu a fost figura centrală care a consolidat autonomia Bisericii Greco‑Catolice române, a modernizat sistemul educațional confesional și a jucat un rol esențial în definirea identității naționale a românilor din Transilvania în secolul al XIX‑lea.