9 Iulie 1910 - Prigonirea tricolorului românesc la Orăștie de către jandarmii unguri

Ceea ce s-a petrecut la Orăștie, în 9 iulie 1910, este un exemplu grăitor al represiunii maghiare împotriva identității românești în Transilvania aflată sub dominație austro-ungară. Incidentul reflectă tensiunile interetnice și persecuțiile sistematice la care erau supuși românii transilvăneni care încercau să-și afirme identitatea națională, chiar și prin gesturi simbolice.

Evenimentul este consemnat atât în presa vremii, cât și în cărțile unor autori contemporani, printre care și Radu Theodoru în cartea “Urmașii lui Attila”:

” În Orăştie era multă lume la târg în 9 iulie 1910. jandarmii pornesc o goană după tricolor. Jandarmii smulg nu numai cingătorile, ci până şi băierile de la trăiştii, bătând şi arestând o mulţime de ţărani, pe care apoi poliţia oraşului îi pedepseşte pentru „agitaţie” în contra statului maghiar (9 iulie 1910)”

Altă reltare, alt autor, dar despre același incident:

“Orastie. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul. Smulg cingatorile, baierele de la straite, bat si aresteaza multime de romani. Politia pedepseste taranii pentru agitatie impotriva statului national maghiar”

9 Iulie 1910 - Prigonirea tricolorului românesc la Orăștie de către jandarmii unguri — 9 Iulie 1910 – Prigonirea tricolorului românesc la Orăștie de către jandarmii unguri

În ziua de târg din Orăștie, o mulțime de țărani români veniți din satele din jur au purtat la brâu sau la trăistuțe panglici și semne în culorile tricolorului românesc (roșu, galben și albastru).Aceste simboluri nu aveau un caracter politic explicit, dar erau considerate de autoritățile maghiare ca fiind provocatoare și semne de „agitație naționalistă”.

Jandarmii maghiari au intervenit brutal, au smuls tricolorul de la țărani, le-au rupt cingătorile și chiar băierile trăiștilor, au bătut și arestat numeroși participanți la târg.Ulterior, poliția i-a amendat și pedepsit pe țărani pentru presupusa „agitație împotriva statului maghiar”.

Autoritățile maghiare duceau o politică de maghiarizare forțată și vedeau orice simbol național românesc ca pe o amenințare. Tricolorul românesc era considerat subversiv, deși nu fusese interzis explicit prin lege.Reacția jandarmilor a fost una tipică regimului opresiv, menit să intimideze populația românească și să descurajeze orice manifestare a conștiinței naționale.

Presa românească din Vechiul Regat și din Transilvania a relatat incidentul ca pe un act de barbarie și nedreptate. Istoricii au înregistrat evenimentul ca parte a unei serii lungi de abuzuri și discriminări etnice. Incidentul este adesea evocat în cadrul luptelor pentru emanciparea națională a românilor transilvăneni înainte de 1918.

Evenimentul de la Orăștie ilustrează reziliența românilor în păstrarea identității naționale, reprimarea brutală a simbolurilor naționale de către regimul maghiar și tensiunile profunde care aveau să ducă, în cele din urmă, la Unirea din 1918.