14 Iulie 1910 - În Lupşa (Alba) jandarmii unguri în goana după tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârtecă ţăranilor hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i

Evenimentul de la Lupșa, din 14 iulie 1910, este un episod mai puțin cunoscut, dar semnificativ, din lupta identitară și națională a românilor transilvăneni sub dominație austro-ungară. Acesta face parte dintr-un context mai larg de represiune sistematică a manifestărilor românești cu caracter național, în special a celor simbolice cum ar fi arborarea tricolorului românesc.

În 1910, Transilvania se afla sub administrația Regatului Ungariei (parte a Austro-Ungariei), iar autoritățile maghiare duceau o politică intensă de maghiarizare și de suprimare a identității românești. Orice semn vizibil al identității naționale române cum ar fi limba, portul popular, cântecele, dar mai ales culorile tricolorului românesc era considerat ostil statului.

La o nuntă românească din comuna Lupșa (zona Munților Apuseni), țăranii au îmbrăcat haine populare cu motive tricolore și au legat năframe de mătase și panglici roșu-galben-albastru de prăjini, arborate asemenea unor steaguri. Jandarmii maghiari au intervenit brutal: au năvălit la petrecere, au sfâșiat steagul improvizat, au rupt hainele țăranilor cu motive tricolore, i-au bătut și arestat pe unii dintre participanți.

Motivația oficială era că aflarea tricolorului românesc în public era considerată un act de instigare naționalistă și ilegalitate politică.

Evenimentul este relatat atât în presa vremii cât și în cartea lui Vasile Stoica, “Suferințele din Ardeal”:

“14 Iulie 1910 – 1910 În Lupşa (Alba) jandarmii în goana după tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârteca ţăranilor hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i (14 iulie 1910)”

“Lupsa, Turda – Aries. Nunta. Jandarmii navalesc sa vaneze tricolorul. Sfarteca hainele nuntasilor. Steagul cu naframe de matase legate de prajina cu panglica tricolora. Bat si aresteaza.”

14 Iulie 1910 - În Lupşa (Alba) jandarmii în goana după tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârtecă ţăranilor hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i — 14 Iulie 1910 – În Lupşa (Alba) jandarmii în goana după tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârtecă ţăranilor hainele şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i

Acest episod arată cât de profund era conflictul dintre identitatea românească și politica de asimilare forțată impusă de Budapesta.Țăranii din Lupșa nu făceau altceva decât să își celebreze cultura și apartenența națională într-un mod pașnic — însă acest lucru era interpretat de autorități ca o provocare politică. Astfel de acțiuni de represiune simbolică (inclusiv arestări pentru purtarea tricolorului sau rostirea de discursuri românești) erau frecvente în zonele cu populație românească majoritară.

Evenimentul este pomenit în memorialistică, în presa vremii și în unele lucrări despre istoricul mișcărilor naționale românești din Transilvania, de exemplu în cercetările despre activitatea ASTRA sau despre viața comunităților din Apuseni. Mai este adesea menționat în cercetările despre rezistența culturală a românilor înainte de 1918, când aceste acte de sfidare a autorității maghiare au avut rol important în păstrarea conștiinței naționale.