11 Mai 1529: Petru Rareș primește în urma unui acord cu  Ioan I Zapolya domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna

Profitând de lupta pentru tronul Ungariei dintre  Ferdinand I de Austria şi Ioan Zápolya, Petru Rareș, domnitorul Moldovei, solicitat să acorde sprijin militar împotriva lui Ferdinand de Habsburg, ajunge la un acord cu Ioan I Zapolya prin care în schimbul ajutorului militar primește domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna.

“Înţelegerea dintre cele două părţi s-a încheiat la 11 mai 1529 (sau 10 iunie 1529, după Cronica moldo-polonă), regele maghiar promiţând „cetatea Bistriţei şi cu tot ţinutul Bistriţei şi cu veniturile” (Cronica moldo-polonă), în schimbul ajutorului militar. Oştile moldovene au fost împărţite în două: cea care a trecut prin pasul Cârlibaba, condusă de pârcălabul Romanului, Danciul Huru şi de portarul Sucevei, Onufrie Barbovschi, se îndreaptă spre Ciceu şi Bistriţa, şi cea care a urmat drumul Oituzului, pusă sub comanda marelui vornic Grozav, se îndreaptă spre Braşov.”

“Drept mulțumită pentru intervenția Moldovei, Ioan Zápolya a dăruit lui Petru Rareș și cetatea Unguraș, conform înțelegerii încheiate între cei doi în luna mai din același an.

Înfrîngerea imperialilor a fost categorică, cei care au scăpat cu viață au fost puși pe fugă și au lăsat în mâinile moldovenilor cele 50 de tunuri. Ostilitățile au continuat până în toamnă, când domnul Moldovei Petru Rareș a pătruns cu noi trupe în Transilvania pentru pedepsirea cetăților săsești.

Succesul acestei campanii l-a obligat pe Ioan Zápolya să pună în practică acordurile tratatului încheiat anterior prin care era recunoscută stăpânirea lui Petru Rareș asupra Bistriței, Ciceului, Ungurașului, a Cetății de Baltă și a întregului ținut al Rodnei. Astfel domnul Moldovei lărgește substanțial domeniul său din Transilvania, ajungând să stăpânească pe lângă orașele sus-menționate (Ciceul și Cetatea de Baltă au fost stăpânite încă de părintele său, Ștefan cel Mare) și circa 120 de sate.”