31 August, ziua oficială a limbii Române!Daca cumva sunt persoane care se întreabă cum s-a născut sau de unde provine limba Româna, raspunsul este cât se poate de simplu.Român înseamnă fiu al Romei sau oamenii Romei!Si acesta nu este un slogan, este chiar realitatea !
Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”
După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se chiamă “romanesci”.
Francesco della Valle scrie în 1532 că românii se denumesc “Romei” în limba lor, iar mai departe el citează expresia : “Sti rominest ?”.
Sasul ardelean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei “Romuini”
Cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc « romini »
Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, Moldova și Țara Românească se desemnează ca « romani »
Maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: « Si noi sentem Rumeni » și « Noi sentem di sange Rumena » (“Noi suntem de sânge român”)
Limba unui popor merge mână în mână cu poporul respectiv.
Pentru a stabil istoria a poporului, se pornește în mare măsură de la istoria limbii acestuia
Să discutăm puțin despre nașterea limbii Române:
Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici, erau Traco-Dace(Traco-Daci) iar ulterior această limbă a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele.
Se știe că Herodot spunea despre Daci că:
“Dacii sunt cei mai viteji dintre Traci”
Să citim și alte câteva mențiuni a lui Herodot despre Daci:
” Prin ţara lor curge râul Marisos, care se varsă în Dunăre. Pe aceasta îşi făceau romanii aprovizionările pentru război. Ei numeau Danubius partea superioară a fluviului şi cea dinspre izvoare până la cataracte. Ţinuturile de aci se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea Dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la Pont – de-a lungul căreia trăiesc geţii – ei o numesc Istros. Dacii au aceeaşi limbă cu geţii”
…
” Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului(Dunărea). Dar cei care sunt dincoace de fluviu – lângă ţara tribalilor – ţin cu plata birurilor de Moesia şi se numesc moesi, afară de cei aşezaţi foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie că sunt geţi, fie că sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioară în Rhodop “
Din aceste descrieri vedem că arealul Dacilor se întinde din actuala Românie(prin țara lor curge râul Maros) pană în zona Bulgariei de azi.
-Tribalia este o fâșie de pământ ce se întinde la sudul Dunării, începe din acualul Banat Sârbesc și continuă până în nor-estul Bulgariei în Cadrilater.
Actuala regiune a Timocului, (Craina Timocului) și nord-vestul Bulgariei (regiunile Vidin și Montana) sunt uneori denumite, în mod savant, și în zi de astăzi Tribalia. Acestea sunt locuite și în prezent de comunități de Români, iar până la începutul primului război mondial(cand deja statele au dispus de alte tipuri de mijloace pentru asimilare) Românii reprezentau chiar o majoritate.
-Moesia este actuala zona a serbiei, Albaniei si Macedoniei.
Din nou, încă acum 100 de ani erau mulți Macedo-Români. Aceștia erau denumiți așa în zonele României de astăzi, Ungaria și Austria, unde au emigrat și unii dintre ei au contribuit enorm la cultura și propăşirea românilor în imperiul Austro-Ungar.
Să vedem ce informații geografice avem despre Traci.
Hărțile antice și medivale ale Balcanilor afișează o țară, în sudul Bulgariei și nordul Greciei actuale numita TRACIA, ROUMELIA sau ROMANIA. Ultima hartă ce afișează acest nume, este realizată la Paris și prezinta Turcia din partea contineltală a Europei.
Ultima denumire cunoscută a Daciei pe o hartă este în anul 1542 când Ioan Honterus din Brașov realizează o hartă a actualei zone a României, unde cu literele cele mai mari scrie și Dacia, concomitent cu denumirile medievale a provinciilor românești. Acest lucru poate avea o singură însemnătate: Denumirea zonei carpato-danubiano pontice ca Dacia exista îmcă în conștiința colectivă.
Astfel, putem deduce că nucleul original al limbii române
(și Nicolae Iorga susține acest lucru în lucrarea “vatra străromână”) și deci al etnogenezei românilor, se afla atât în nordul cât și în sudul Dunării, într-o zonă cuprinzând Dacia și Tribalia. Noi susținem că și Moesia.
Cel mai probabil populațiile Daco-Trace, după cucerirea romana au primit acte romane, astfel cei din jur îi puteau denumii și Romani sau “oameni ai romei”.
Există și o șansă foarte mare ca limba Geto-Daciilor să se asemene foarte mult cu limba Latină.
În ultima perioadă a aparut o teorie nouă cum că limba Latină se trage de fapt din limba Dacilor. În privința acestui
fapt nu sunt dovezi concrete. Oricum ar fi, un lucrul este clar.
Limba română s-a vorbit până acum 100 de ani în același areal locuit de Geți, Daci și Traci. Care, după cum am văzut sunt una și același lucru.
Probabil năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii din nordul și sudul Dunării de aromânii din sud, care au rămas în fosta Moesia, adică Munții Pindului și în Tesalia (odinioară această zonă era denumită chiar și « Marea Vlahie » !!! )
Apoi, după primul război mondial, asimilarea aromânilor din Balcani de către statele vecine naționale a cunoscut o altă mărime, Grecii, Bulgarii, Albanezii și Macedonii, luptându-se fiecare pentru a spune că de fapt această populație aparțin de cultura lor, fiind doar o altă ramură. Cel mai elocvent exemplu este consumat de Greci.
Dezinteresul României, după cel de al doile-a razboi mondial a fost lovitura decisivă pentru aceste comunități. De alt fel chiar și în prezent cel mai mare dușman al Românilor care mai există în jurul granițelor României este dezinteresul statului Român față de ei.
Cu toate acestea, o caracteristică unică a limbii române(exceptând aromâna) este lipsa dialectelor. Graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, acestea fiind doar subdialecte.
Alte limbi europene foarte vechi, deci conservatoare, la fel de stabile și „mereu vii“ ca româna, de exemplu euskara (limba bască) au în zilele noastre, pentru circa 800 000 vorbitori declarați, pe un teritoriu relativ mic față de aria lingvistică românească, cinci sau opt dialecte principale (bascii au nevoie să o unifice artificial prin normativa euskara batua).
Alf Lombard a calificat starea de fapt a unicității în care se află limba daco-română drept una „fără precedent“
Limba Română în prezent:
Limbă oficială a Uniunii Europene.
Între limbile romanice, este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.
În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.
Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.
Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină.
Din păcate, în prezent limba Română se confruntă cu pericolul degradării. Neglijenţa cu care e vorbită, greşelile frecvente care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, limba română având un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.
Moldovenii luptă pentru limba română
„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova.
Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială limba moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română.
Din 1994 o parte din poezia “Limba noastră” scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei.
Autor: Ardelean Valerian, Foto: Noi Ardelenii
[tp_product id=”193983251″ feed=”158″]
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.