Mai multe delegații ale aromânilor au venit în București pentru a trata cu autoritățile române colonizarea macedoromânilor în țară. Un comitet al emigrării s-a format la 3 Ianuarie 1925. Din el făceau parte: Const. Noe, Vasile Musi, Stere Hagigogu, D. Babus, N. Balamaci, Dionisie Dumitru, T. Hagigogu, P. Marcu.

Aromânii care fugeau de masacrele grecilor, cereau adăpost pentru ei și familiile lor în România. Începea un exod a zeci de mii de oameni cu tot avutul lor spre Dobrogea și Cadrilaterul românesc.

Războaiele balcanice au lăsat răni adânci după prăbușirea Imperiului Otoman, și întreaga Peninsulă Balcanică părea să stea pe un butoi cu pulbere. Nesiguranța de zi cu zi, agresiunea tot mai mare a grecilor colonizați peste alte populații și dezastrul economic au generat și în rândul macedoromânilor un curent național favorabil colonizării în România (această idee se cristalizează între anii 1923-1925, iar principalele centre au fost Meglenia, Veria, Vodena și Caterina), în fapt zone în care presiunea grecilor veniți din Asia a fost mai însemnată.

La începutul secolului XX, sub influența unui puternic și agresiv curent naționalist generat și de către organizarea militară și administrativă pur germană a noului stat grec, grecii au făcut mai multe masacre împotriva populațiilor care refuzau helenizarea (n.r. grecizarea) forțată. Planul acesta al asimilării forțate, al grecizării cu forța a tuturor populațiilor regăsite pe teritoriul noului stat grec după declinul Imperiului Otoman, purta amprenta “părintelui” german al noului stat grec, un stat reformat după ideologii politice, administrative și militare germane. Astfel a pătruns în mentalul colectiv al grecilor ideea “standardizării” pe model german a populației Greciei și a limbii.

Obișnuiți de secole bune cu o anumită autonomie culturală și religioasă (n.r. turcii le cereau o formă de tribut aromânilor, fără să-i forțeze în schimb să renunțe la religie sau la limbă), aromânii tot mai presați de greci încep să îmbrățișeze ideea colonizării lor în România, zonele vizate fiind Cadrilaterul și Dobrogea.

Comitetul emigrării aromânilor în România a fost intitulat “Comitetul de inițiativă”. O delegație formată din reprezentanții a patru mari regiuni din Grecia realizat un memoriu către Primul Ministru prin care se arăta situația dificilă a aromânilor din Grecia și folosul pe care societatea românească urma să-l aibă în urma afluxului de macedoromâni în țară.

“PROCES VERBAL Nr. 1 Astăzi, 3 ianuarie 1925, subsemnații C. Noe, V. Muși, Dumitru Babuș, P. Marcu, Stere Hagigogu, N. Balamaci, T. Hagigogu și Dionisie Dumitru, sesizați fiind de scrisorile și adresele venite de la frații noștri din regiunile Meglenia, Veria, Vodena, care cer cu insistență să intervenim pe lângă guvernul român pentru a li se asigura imigrarea în țară, fiind nevoiți, altfel, a se expatria în alte țări, luând cunoștință de această stare de lucruri, ne constituim într-un Comitet de inițiativă cu scopul de a face demersurile necesare pentru realizarea doleanțelor acestor frați. Ca atare hotărâm a alcătui un memoriu spre a-l prezenta guvernului român, luând contact cu d-nii Prim-ministru, Ministrul de Domenii, Ministrul de Finanțe și de Externe, precum și cu toți șefii partidelor de opoziție, pentru asigurarea a unor loturi în țară, a despăgubirilor pentru avutul ce emigranții vor lăsa în urma lor, înlesnirea călătoriei emigranților, finanțarea colonizării prin credite ieftine și cu termen lung pentru plata loturilor și achiziția inventarului necesar. Comitetul va putea coopta orice persoană care ar fi socotită că poate ajuta scopului propus. (ss) Const. Noe, Vasile Muși, P. Marcu, D. Babuș, N.A. Balamaci, Stere Hagigogu, T. Hagigogu, Dumitru Dionisie.

La o lună de la constituirea Comitetului, a venit la București o delegație cu reprezentanți din patru mari regiuni din Grecia: regiunea Meglenia a avut ca delegați pe Iancu Cepi (pentru comuna aromânească Livezi), C. Noe și Hr. Iuffu (com. Lundzini, Oșani, Cupa); regiunea Veria era reprezentată de Stere Hagigogu; regiunea Vodena avea o delegație din patru comune compusă din George Celea, George Cușa, Dumitru Cușa, Tacu Celea (com. Gramaticova), Nicu Zdru (com. Cândrova), Gheorghe Popescu (com. Paticina), Dumitru Cațara și M. Bajdechi (com. Vodena); regiunea Caterina era reprezentată de George Colimitra și Nicolae Puiu (com. Caterina), Stere Buciumană și Mihali Guli (com. Kitros). Comitetul de inițiativă se completa cu reprezentanții studențimii macedoromâne N. Parizor și N. Ionescu, precum și cu doi reprezentanți ai Societății Meglenia, Hr. Iuffu și D. Kehaia. S-a realizat un memoriu către Primul Ministru prin care se arăta situația dificilă din Grecia și folosul pe care societatea românească urma să-l aibă în urma afluxului de macedoromâni în țară. Pentru regiunea Meglenia se cerea permisiunea imigrării a 371 de familii (Livezi – 150 familii, Cupa – 60, Lundzini – 66, Oșani – 95). Prima decizie luată în vederea colonizării a fost a ministrului agriculturii Al. Constantinescu.“

Astăzi din păcate statul român nu mai prezintă același fel de aplecare și atenție asupra neamului românesc care ne înconjoară prin țările vecine din jurul nostru, lăsând aceste populații românești la mila asimilării și discriminării lor de către țările din jurul nostru. De decenii bune, statul român se preocupă și investește masiv în minorități, chiar cu mult peste cât o face pentru românii get-beget, cetățenii români cu drepturi depline. Te face să te întrebi foarte serios cine naiba sunt cei care conduc România și de ce nație or fi…

Articolul 3 Ianuarie 1925 – Mai multe delegații ale aromânilor au venit în București pentru a trata cu autoritățile române colonizarea macedoromânilor în țară apare prima dată în Glasul.info.

“Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat, în Camera Deputaților, o declarație politică prin care cere Guvernului adoptarea unei Hotărâri pentru transmiterea necropolei internaționale de război din Valea Uzului către Ministerul Apărării Naționale și alocarea de fonduri pentru ridicarea unei Capele ortodoxe.

La începutul lunii curente, deputatul i-a interpelat, atât pe ministrul Afacerilor Interne și pe cel al Apărării, pe directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, cât și pe prefecții de Bacău și Harghita în legătură cu profanarea mormintelor eroilor români din Valea Uzului și incidentele provocate recent de extremiști maghiari.

În data de 21 mai 2019, s-a deplasat personal la Cimitirul Internațional din Valea Uzului pentru a se convinge la fața locului de cele întâmplate, pentru a depune flori, candele și panglici tricolore la căpătâiul eroilor români și pentru a le aduce un pios omagiu.

În data de 29 mai 2019, primăria Sânmărtin, județul Harghita (primar Andras Gergely), a dispus, prin hotărâre de consiliu local, închiderea pe o perioadă de 30 de zile a Cimitirului Internațional din Valea Uzului.

„De Ziua Eroilor, în data de 6 iunie, am revenit la Cimitirul Internațional din Valea Uzului, unde extremiști maghiari și reprezentanți ai puterii locale de stat, instigați de către unii lideri locali sau de nivel național ai UDMR, au încercat împiedicarea accesului publicului în cimitir și au creat incidente”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Oficialul român a accentuat că „Toate cele întâmplate au fost reflectate pe larg de presa națională, iar surse de ştiri internaționale, cum ar fi bunăoară, Euronews, care emite și în maghiară, a prezentat evenimentele voit distorsionat”.

După aceste incidente, ambasada României la Budapesta a fost atacată și vandalizată, sub ochii poliției maghiare, de către membri ai așa-numitei „Mișcări de tineret 64 de Comitate”, organizație maghiară cu caracter fascist și rasist, și ai partidului politic „Mi Hazank”.

Ambasadorul României la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe, iar Ministerul Afacerilor Externe al României a respins ferm acuzațiile și limbajul inacceptabil utilizat de unii oficiali de la Budapesta, solicitându-i părții maghiare să se abțină de la provocări și de la escaladarea tensiunilor, alimentate inclusiv prin prezența unor oficiali maghiari la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului în data de 6 iunie 2019.

Amintim că în luna mai 2019 mormintele eroilor români căzuți în Primul Război Mondial și înhumați în Cimitirul Internațional din Valea Uzului au fost profanate de către mai mulți extremiști maghiari, 52 de cruci instalate pe mormintele eroilor români fiind acoperite cu saci de plastic pentru gunoi.

Cimitirul Internațional din Valea Uzului, amenajat în anii 1926-1927, adăpostește rămășițele pământești a 149 de eroi români şi 1155 de ostaşi străini (din care 794 de unguri, 108 germani, 4 ruşi, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni şi 242 neidentificaţi) căzuți în Primul Război Mondial, precum și ale mai multor soldați români, ruși și germani căzuți în al Doilea Război Mondial.

„În interpelarea adresată factorilor guvernamentali am arătat că, începând cu anul 1994, sub pretextul reamenajării și reabilitării Cimitirului Internațional din Valea Uzului, agenți ai puterii locale de stat (trimiși ai primăriei comunei Sânmartin, județul Harghita) au scos crucile de lemn de la căpătâiul militarilor români, ruşi, germani, italieni, sârbi și austrieci, locul rămânând gol. A fost instalat, cu finanțarea primăriei locale și a Ministerului Apărării al Republicii Ungare, fără aprobările și autorizațiile cerute în asemenea cazuri de către lege, un monument pe care s-a gravat inscripția „Închinat eroilor maghiari care au murit pentru patria lor milenară”. Astfel, Cimitirul a fost deinternaționalizat, inclusiv deromânizat, cu bani de la Budapesta. Sunt fapte de netolerat.

În situația creată, și mai ales după incidentele din 6 iunie curent, consider că Ministerul Apărării Naționale trebuie să preia în administrare necropola de război din Valea Uzului, restabilindu-i statutul internațional și luând toate măsurile necesare pentru cinstirea tuturor eroilor înhumați acolo, indiferent de naționalitate. Fac apel către Guvernul României să adopte cât de curând o Hotărâre în acest sens.

De asemenea, fac apel către Biserica Ortodoxă Română, în speță către Episcopia Covasnei și Harghitei și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, precum și către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor pentru ridicarea în Cimitirul Internațional din Valea Uzului a unei Capele ortodoxe în care să fie oficiate serviciile religioase cuvenite pentru cinstirea memoriei eroilor români și străini, de confesiune ortodoxă. Cer Guvernului și, implicit, Ministerului Finanțelor Publice să prevadă, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, fondurile necesare ridicării unei asemenea Capele”, se arată în declaraţia deputatului Constantin Codreanu.

Articolul Autoritățile române se pun în mișcare: iată Hotărârea pe care trebuie s-o adopte Guvernul cu privire la Cimitirul de la Valea Uzului apare prima dată în Glasul.info.