În fiecare an, pe data de 24 iunie a anului bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul, iar românii sărbătoresc Drăgaica, sau Sânzienele. Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale.

Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Încă din cele mai vechi timpuri, sărbătoarea este însoțită și de diverse credinţe populare şi superstiţii ale poporului român. Vom enumera câteva dintre aceste credinţe populare şi superstiţii întâlnite mai ales în anumite zone rurale ale României.

“În ziua de Sânziene se face de oameni câte un colac de Sânziană, și-l asvârl pe casă; dacă colacul rămâne acolo, e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori – Tătăruși, Suceava“

“Până la Sânziene să nu turtești prune, să nu le tai cu brișca, că va bate piatra. – Sabolciu”

“Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc, iau în presara Sânzienelor, o floare galbenă, numită sânziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află, dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc de fel, află pe cunună păr de mâță sau câine – Bucovina”

“Se crede că, cucul, de la Sânziene, se preface în uliu până la Bunavestire, când devine iar cuc – Bucovina”

“Se crede că, cucul, cântă numai până la Sânziene, fiindcă atunci mănâncă vișine, cireșe sau grăunțe de orz și răgușește – Bucovina”

“Dacă cucul cântă după Sânziene, sau noaptea, apoi se crede că va urma foamete sau vreo bătălie – Bucovina”

“Se zice că spre a avea cu cuvântul trecere la toți, este bine a împușca un cuc înainte de Sânziene, a-l frige și mânca fără pâine și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine – Bucovina” ( Credințe și superstiții ale poporului român, de Artur Gorovei)

Articolul Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Sânziene apare prima dată în Glasul.info.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Articolul Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun apare prima dată în Glasul.info.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Sf. Ilie

In mentalul colectiv al poporului român se pastreaza inca pe alocuri, mai cu seama in zonele rurale, credinte stravechi sau superstitii legate de diverse elemente din mediul inconjurator, de fortele naturii sau de anumite evenimente. In timp, românii au asociat aceste credinte populare sau superstitii cu unele dintre sarbatorile religioase crestine, chiar daca o parte din ele provin de fapt din religii sau credinte precrestine.

Sf. prooroc Ilie este un personaj caruia biblia i-a creionat un portret cu totul aparte fata de alti prooroci biblici. Sf. Ilie putea prevesti seceta, putea aduce ploaia, astfel ca in credinta populara s-a impamantenit ideea ca aceasta este ziua cea mai potrivita pentru invocarea ploilor (vezi paparudele).

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Sf. Ilie

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Articolul Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Sf. Ilie apare prima dată în Glasul.info.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Florii: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Florii

Sursa: Glasul.info

Articolul Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Florii apare prima dată în Glasul.info.