<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Rumania Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/rumania/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/rumania/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Thu, 21 Apr 2016 10:30:24 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Rumania Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/rumania/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti</title>
		<link>https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Apr 2016 10:27:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[ay yidldi Tam]]></category>
		<category><![CDATA[Dzing ma]]></category>
		<category><![CDATA[nostalgia evreilor]]></category>
		<category><![CDATA[Rumania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=19954</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina &#8220;directiva obligatorie&#8221; a societatii moderne. Chiar si...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/">Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina &#8220;directiva obligatorie&#8221; a societatii moderne.</p>
<p>Chiar si dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial au existat evrei romani care nu au privit inapoi cu manie catre Romania ci cu nostalgie. O dovedesc diferite variante a unui cantec evreiesc, in care sunt laudate bucatele traditionale romanesti, dragostea de viata si de voie buna, un cantec care de altfel este adesea prezent la diverse manifestari culturale evreiesti.</p>
<p>Cititi si: <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://glasul.info/2015/03/05/rumania-rumania-sau-romania-new-york-ului-interbelic/"><strong>Rumania, Rumania sau Romania New York-ului interbelic</strong></a></span></p>
<h2>Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti</h2>
<p>Evreii New York-ului interbelic savurau Romania, chiar si atunci cand imigrasera in America. Numeau Romania “o tara asa de dulce si de frumoasa…”.</p>
<p>Asa a aparut si faimosul cantec “Rumania, Rumania.” Cantat initial in mediile restranse ale tavernelor evreo-romane, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitatilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale carui refren il fredonau mari si mici, evrei din Romania si din restul lumii, aciuati in marea metropola americana si adunati la spectacolele teatrelor lor de revista.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><iframe title="Barry Sisters - Rumania, Rumania" width="720" height="540" src="https://www.youtube.com/embed/REoxY-iyVPU?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<div class="message_box success"><p>
<p>“Oh! România, România, România …</p>
<p>Odată a existat o tara, dulce și frumoasă.</p>
<p>Oh! România, România, România …</p>
<p>Odată a existat o tara, dulce și fina.</p>
<p>A trăi era o plăcere;</p>
<p>Puteai obține tot ce-ti dorea inima ta;</p>
<p>O mamaliga, o pastramă, un carnatz,</p>
<p>Și un pahar de vin, aha …!</p>
<p>Ay, în România viața era atât de buna;</p>
<p>Nimeni nu isi facea griji;</p>
<p>Pretutindeni ei beau vin –</p>
<p>Cu o muscatura de cascaval</p>
<p>Hay, baraj digadi …</p>
<p>Ay, în România viața este atât de buna;</p>
<p>Nimeni nu știe de griji.</p>
<p>Ei beau vin, deși e târziu;</p>
<p>Și iau o muscatura de castravete.</p>
<p>Hay, baraj digadi …</p>
<p>Oh, ajutor, am un gând nebun!</p>
<p>Îmi pasă doar de branza și mamaliga</p>
<p>Dansez și sar până la tavan</p>
<p>Când mânc patlagele.</p>
<p>Dzing ma, Tay yidldi Tam …</p>
<p>E o plăcere, ce ar putea fi mai bine!</p>
<p>Oh, delicios este vinul românesc.</p>
<p>Românii beau vin</p>
<p>Și mânca mamalige;</p>
<p>Și cine isi sărută numai soția lui,</p>
<p>Este chiar nebun.</p>
<p>Zets, dzing ma, Tay yidl di Tam …</p>
<p>“Mântuirea poate veni din cer …”</p>
<p>Opriți sa sărut bucătăreasa, Khaye,</p>
<p>Îmbrăcat în zdrențe și zdrențe;</p>
<p>Ea face o budincă de Sabat.</p>
<p>Zets! Tay ti didl di Tam …</p></div>
<p><iframe title="Cernauti (1918-1940)" width="720" height="540" src="https://www.youtube.com/embed/O9h4zxj5SIk?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti' data-link='https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/">Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/04/21/nostalgia-evreilor-dupa-romania-bucatele-traditionale-romanesti-prezente-in-cantecele-evreiesti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România s-a născut la Iaşi</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2015 00:01:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Florenţa României]]></category>
		<category><![CDATA[IASI]]></category>
		<category><![CDATA[România s-a născut la Iaşi]]></category>
		<category><![CDATA[Rumania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2996</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Proclamatie:România s-a născut la Iaşi Vointa si curajul iesenilor de a realiza Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca trebuie recunoscute de intreaga natiune romana drept un exemplu de solidaritate si sacrificiu, de afirmare a constiintei nationale. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a dovedit intregii lumi ca impreuna suntem un popor demn si respectat. Este unanim...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/">România s-a născut la Iaşi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><strong>Proclamatie:România s-a născut la Iaşi</strong></p>
<p>Vointa si curajul iesenilor de a realiza Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca trebuie recunoscute de intreaga natiune romana drept un exemplu de solidaritate si sacrificiu, de afirmare a constiintei nationale. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a dovedit intregii lumi ca impreuna suntem un popor demn si respectat.</p>
<p>Este unanim apreciat rolul pe care l-a avut elita societatii din Moldova, in special cea de la Iasi in constituirea premiselor fauririi statului modern roman. Acest rol trebuie sa aiba o recunoastere publica si oficiala din partea autoritatilor nationale.</p>
<h2>România s-a născut la Iaşi</h2>
<p>Iesenii de astazi au obligatia de suflet de a perpetua curajul si unitatea inaintasilor de la 1859, au obligatia de a reda romanilor o sarbatoare fundamentala a acestei natiuni.</p>
<p>Curajul si vointa unei natiuni nu au contat niciodata mai mult ca pe 24 ianuarie 1859. Hotararea iesenilor, ca Alexandru Ioan Cuza sa devina domn, a devenit vointa unui popor. Iesenii au fost impreuna atunci, impreuna trebuie sa fim si astazi.</p>
<p><strong>Sacrificandu-si capitala, moldovenii au dat romanilor o tara.</strong> Au adus bucurie si speranta in inimile romanilor din Transilvania, Basarabia si Bucovina aflati inca la acea vreme sub stapanire straina. Alaturi de fratii lor munteni au dat romanilor un singur domnitor, au dat romanilor un nou destin, de popor unitar, care sa ia fraiele istoriei in propriile maini si sa faca mai apoi pasii firesti spre independenta si spre Marea Unire.</p>
<p>Pe 24 ianuarie ne amintim că &#8220;România s-a născut la Iaşi&#8221;, apoi uităm de acest oraş pînă la următoarea aniversare a micii uniri. Povestea se repetă an de an.</p>
<p>De oraşul Iaşi sunt legate trei momente cheie din istoria noastră &#8211; 1600, 1859 şi 1916 – 1918.</p>
<p>Iaşul &#8211; numit cîndva &#8220;Florenţa României&#8221; &#8211; a fost capitală de ţară aproape 300 de ani. De la Iaşi a plecat ideea unirii de la 1859, chiar dacă politicienii ieşeni ştiau că printre consecinţe se numără şi cedarea statutului de capitală. Au fost şi intelectuali care s-au opus unirii principatelor. Apoi Iaşul avea să redevină „capitală a rezistenţei pînă la capăt” în perioada 1916-1918.  România s-a refugiat la Iaşi în timpul primului război mondial şi a supravieţuit prin acest oraş.</p>
<p>Sunt multe evenimente istorice legate de numele oraşului Iaşi. Cele mai importante sunt scoase în evidenţă de istoricii Ion Agrigoroaei, Gheorghe Iacob şi Adrian Cioflâncă. Un reportaj de  Relu Tabără, Loredan Baiardi, Gabriela Baiardi.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/az5923Xp6Xkframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe src="//www.youtube.com/embed/az5923Xp6Xk" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<figure id="attachment_2997" aria-describedby="caption-attachment-2997" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/romania-s-a-nascut-la-iasi.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-2997" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/romania-s-a-nascut-la-iasi.jpg" alt="România s-a născut la Iaşi, sursa imagine: Curierul de Iasi" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2997" class="wp-caption-text">România s-a născut la Iaşi, sursa imagine: Curierul de Iasi</figcaption></figure>
<p>Sursa:</p>
[1] <a href="http://tvr3.tvr.ro/reporter-special-romania-s-a-nascut-la-iasi_6640.html" target="_blank">tvr3.tvr.ro</a></p>
[2] <a href="https://www.facebook.com/curierul" target="_blank">facebook.com/curierul</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='România s-a născut la Iaşi' data-link='https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/">România s-a născut la Iaşi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/25/romania-s-a-nascut-la-iasi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
