<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>unitate națională Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/unitate-nationala/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/unitate-nationala/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 22 Jan 2025 02:39:58 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>unitate națională Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/unitate-nationala/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Petre Dobra, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</title>
		<link>https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 May 2017 15:18:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[luptei]]></category>
		<category><![CDATA[martir]]></category>
		<category><![CDATA[Petre Dobra]]></category>
		<category><![CDATA[prefect de Zlatna]]></category>
		<category><![CDATA[romanilor ardeleni]]></category>
		<category><![CDATA[unitate națională]]></category>
		<category><![CDATA[Zlatna]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=28494</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Petre Dobra, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala Petre Dobra s-a nascut la 1817 in Zlatna si a fost unul dintre liderii revolutionarilor pasoptisti romani transilvaneni, colaborator destul de apropiat al lui Avram Iancu, prefect al Zlatnei si&#160; jurisconsult in timpul revolutiei din 1848. Si-a facut studiile gimnaziale in Zlatna si la Cluj,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/">Petre Dobra, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p><span style="font-size: 14pt;">Petre Dobra, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala</span></p>



<p><span style="font-size: 14pt;">Petre Dobra s-a nascut la 1817 in Zlatna si a fost unul dintre liderii revolutionarilor pasoptisti romani transilvaneni, colaborator destul de apropiat al lui Avram Iancu, prefect al Zlatnei si&nbsp; jurisconsult in timpul revolutiei din 1848.</span></p>



<p><span style="font-size: 14pt;">Si-a facut studiile gimnaziale in Zlatna si la Cluj, apoi a urmat studiile de drept la&nbsp;Târgu-Mureș si practica de avocat. La 1848 a fost numit prefect al unei legiuni romanesti, insa evenimentele l-au impiedcat sa-si organizeze legiunea.</span></p>



<p><span style="font-size: 14pt;">In mai 1849, atunci cand au sosit reprezentantii lui Kossuth in Abrud, Dobra a fost unul dintre romanii care au staruit cel mai mult sa se ajunga la un armistitiu intre romani si unguri. Cu toate acestea, chiar Dobra a fost cel dintai care a cazut jertfa propriei sale increderi in intentiile ungurilor.&nbsp;</span></p>



<p><span style="font-size: 14pt;">Pe 8 mai 1849, un ofiter cu 10 honvezi l-au inchis, torturandu-l intr-un mod bestial. Dobra, nebun de durere, sari de la etaj pe fereastra jos in strada, unde il impusca una dintre santinele.</span></p>



<h2 class="wp-block-heading"><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Petre Dobra, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala</span></h2>


<div class="message_box announce"><p>&#8220;Pe avocatul Petre Dobra il chinuira honvezii, care il pazeau in arest, si-l adusera la atata disperare, incat omul sari din etaj in pardoseala strazii, unde fi omorat prin puscaturile honvezilor&#8221;, <strong>[1]</strong></p></div>


<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://www.librarie.net/p/351195/documente-pentru-viitorime-privind-genocidul-antiromanesc-din-transilvania-1848-1849/nia=109" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img fetchpriority="high" decoding="async" src="https://www.librarie.net/coperti2/3/5/1/1/9/5/300x300.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br>Documente pentru viitorime privind genocidul antiromanesc din Transilvania: 1848-1849</a></center> </div>
</div>

<div class="message_box success"><p>&#8220;In Ziua de 23 octombrie (n.r. 1848) Romanii din regiunea Zlatnei, satui de brutalitati, batai si inchisori, dupa ce primisera ordinul de dezarmare a generalului Puchner, au si plecat la Zlatna, pentru ca sa ia armele de la Unguri. Tinutul intreg este locuit numai de Romani si chiar in Zlatna Romanii sunt in mare majoritate. Insa colonia de functionari, meseriasi si alti maghiari, nemti si armeni, tocmai pentru ca era mica, s-a ingrijit inca din primavara ca sa se armeze bine. Prefect ale acelei regiuni era tanarul avocat Petre Dobra, numit numai de cateva zile, prin urmare nu avuse timp sa armeze si sa discplineze cetele. Cativa tineri s-au pus in locul lor si sositi la Zlatna au somat pe Unguri sa depuna armele. Dupa lungi parlamentari se ajunse la invoiala ca sa se incheie un armistitiu pana dupa amiaza.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Romanii, increzatori in cuvantul dat, s-au risipit in oras, iar altii ramanand pe loc si-au scos merindele din desaga, incepand sa manance. Ungurii perfizi, profitand de acest lucru, si-au calcat cuvantul atacand pe Romani, omarand multi dintre dansii si ranind pe altii. In prima spaima Romanii au fost scosi din oras, afara insa reculegandu-se s-au adunat din nou si inversunati &nbsp;si clocotind de razbunare s-au aruncat asupra Ungurilor, care nemaiputand sa reziste Romanilor, au dat foc orasului si au luat-o la fuga. Ajunsi pe drum de Romani si anume in satul Presaca, la 8 km de Zlatna, au fost macelariti aproape toti. Scriitorii maghiari socotesc numarul conationalilor lor ucisi la Presaca la 640 capete.</strong></span>&#8220;</p></div>



<p><span style="font-size: 14pt;">Sursa: Glasul.info</span></p>



<h5 class="wp-block-heading">Bibliografie:</h5>



[1] <strong>MOTII, calvarul unui popor eroic, dar nedreptatit &#8211; studiu istoric-politic,</strong> Ion Rusu ABRUDUEANU</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Petre Dobra, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională' data-link='https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/">Petre Dobra, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/05/30/petre-dobra-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</title>
		<link>https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 May 2017 13:40:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[al luptei]]></category>
		<category><![CDATA[IOAN BUTEANU]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Buteanu]]></category>
		<category><![CDATA[martir]]></category>
		<category><![CDATA[romanilor ardeleni]]></category>
		<category><![CDATA[unitate națională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=28450</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională Printre multii eroi ai romanilor ardeleni, insa mai putin pomeniti decat ar fi cazul, se numara si Ioan Buteanu,&#160;unul dintre liderii revolutionarilor români transilvaneni de la 1848,&#160;prefectul legiunii Zarandului&#160;in perioada 1848 &#8211; 1849, spanzurat de catre maiorul ungur&#160;Hatvani (n.r. Hatvany) la&#160;Iosaș (n.r. astazi Iosășel) la...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/">Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate na</span>ț<span style="font-size: 14pt;">ional</span>ă</p>



<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">Printre multii eroi ai romanilor ardeleni, insa mai putin pomeniti decat ar fi cazul, se numara si Ioan Buteanu,&nbsp;unul dintre liderii revolutionarilor români transilvaneni de la 1848,&nbsp;prefectul legiunii Zarandului&nbsp;in perioada 1848 &#8211; 1849, spanzurat de catre maiorul ungur&nbsp;Hatvani (n.r. Hatvany) la&nbsp;Iosaș (n.r. astazi Iosășel) la 23 mai 1849.</span></p>



<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">Cu toate ca in anul 1849 se declarase armistitiu intre revolutionarii maghiari si motii lui Avram Iancu, un detasament de revolutionari unguri aflati sub conducerea maiorului Imre Hatvani a intrat prin surprindere in Abrud, unde i-au dezarmat pe romani si s-au dedat la atrocitati, iar pe prefectii romani Ioan Buteanu si Petru Dobra i-au luat prizonieri.</span></p>



<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">In timp ce prefectul Petru Dobra a fost impuscat la Abrud, Ioan Buteanu a fost dus si inchis la Brad.In timpul retragerii sale prin Baia de Cris,Hălmagiu si&nbsp;Gurahonț, maiorul Hatvani l-a spanzurat pe prefectul Buteanu fara judecata, in data de 23 mai 1849.</span></p>



<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">In anul 1934 s-a ridicat la&nbsp;Gurahonț un monument tip troita din piatra, inchinat celui care a fost&nbsp;prefectul Zarandului, revolutionarul pasoptist Ioan Buteanu.</span></p>



<h2 class="wp-block-heading"><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Ioan Buteanu, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala</span></h2>



<div class="gk-textblock" data-style="style1">&nbsp;<b><a href="http://www.librarie.net/p/263823/1848-in-tarile-romane-studii/nia=109">1848 in Tarile Romane. Studii</a>&nbsp;</b></div>



<p class="has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">Foarte interesante, atat din punct de vedere istoric cat si din punct de vedere al relatiilor existente intre liderii&nbsp;revoluționarilor români transilvăneni sunt scrisorile trimise lui Avram Iancu de catre prefectul Zarandului, Ioan Buteanu:</span></p>



<p class="has-medium-font-size"><strong>Prima scrisoare a prefectului Ioan Buteanu către Avram Iancu:</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">Frate Iancu!</p>



<p class="has-medium-font-size">Fiindca circumstarile negresit poftesc aici o putere foarte mare, multe amenintari venindu-ne de la hotar, &nbsp;cu o vorba suntem in primejdie, &nbsp;pentru aceea frateste te rog, cum vei primi aceasta epistola, cu cea mai mare graba si aspra porunca sa randuiesti ca din Sohodol toti puscasii cati se afla sa porneasca catre Blajeni, pe cari daca nu altmintrelea cu pedepsii mortii pe toti luandu-i, cu cari urmeaza ca in joc coborand pe Bulzesteni, asa incat mai putin sa fie in numar de 200 de puscasi. Acestia toti sa fie sub comanda lui Schuster. Pe maine seara negresit sa fie aicea in Baia-de-Cris, unde il vom astepta. Apoi si aceea sa faci in stire precum ca acei puscasi ce vor veni, din ziua ce vor sosi aicea, tot insul va capata 8 cr. (n.r. creitari) in argint pe zi si painea sloboda.</p>



<p class="has-medium-font-size">Si din nou pentru ca sa nu ramanem in nevoie, cu toate puterile te sileste.</p>



<p class="has-medium-font-size">Te roaga al tau &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<strong>Ioan Buteanu</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">Baia-de-Criș 22 11 1848 &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Prefect</p>



<p class="has-medium-font-size">&nbsp;</p>



<p class="has-medium-font-size">&#8220;Principiul nostru este libertate nationala, sau moarte!&#8221;, spunea Ioan Buteanu</p>



<p class="has-medium-font-size"><strong>A doua scrisoare</strong> <strong> a prefectului Ioan Buteanu către Avram Iancu:</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">Frate Iancule!</p>



<p class="has-medium-font-size">Tribunul Corches mi-a scris, cum ca puscasii cari se afla aicea, sa ti-i trimit indarapt. Eu cati au fost, i-am trimis. Cealalta mare parte, cati au fost aici, toti au fugit acasa, baremi ca de mancare au avut, ca oamenii de aici le-au dat. Abia am 40 de oameni aici, cu cari tinem stramtorile. Primejdia iara creste din cauza ca ne-au scris oficios cum ca in Sebes au intrat 6000 de Onkentesi (n.a. voluntari) si 6 tunuri cu scop de a veni la Zarand, si ma tem ca nici militia nu ne-a veni avand treaba pe acolo. Fa dispozitie la Tribunalul din Arad ca din satele cari se tin de Abrud, sa tina paza aici la Buceș, precum este la Abdrud oras, Rosia, Corna, Bucium, Carpeniș, Cernita, ca altmintrelea fara primejduirea persoanei mele a sta aici, voi fi silit a ma duce la un loc mai scutit pentru mine.</p>



<p class="has-medium-font-size">Buceș&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<strong>Ioan Buteanu</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">22 Ianuarie 1849 &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Prefect</p>



<p class="has-medium-font-size">&nbsp;</p>



<p class="has-medium-font-size">Scrisoarea manifest a prefectului Buteanu</p>



<p class="has-medium-font-size">Fratilor! Ungurii au navalit din toate partile pe noi. Astazi arsesara doua sate: Zdraptii si Mihailenii. Noi am tinut foc cu dansii intr-un ceas. Acum n-avem munitie; de nu-mi veti trimite, suntem potopiti. Trimite-ti-ne praf si gloante si veniti in ajutorul nostru ca n-am mai mult de 100 de oameni. (&#8230;)</p>



<p class="has-medium-font-size">Buces, 3 aprilie 1849 &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<strong>Buteanu</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">&nbsp;</p>



<p class="has-text-align-right has-medium-font-size"><span style="font-size: 14pt;">Sursa: Glasul.info</span></p>



<p class="has-medium-font-size">Bibliografie:</p>



<p class="has-medium-font-size"><strong>[1]</strong> <strong>MOTII, calvarul unui popor eroic dar nedreptatit</strong>, Ion Rusu Abdrudeanu, Cartea Romaneasca, 1928</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională' data-link='https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/">Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/05/29/ioan-buteanu-martir-al-luptei-romanilor-ardeleni-pentru-unitate-nationala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Marian Munteanu : &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 10 Feb 2017 10:23:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Criza actuală]]></category>
		<category><![CDATA[Marian Munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[unitate națională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=24091</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Marian Munteanu: &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;. România traversează în această perioadă o criză politică şi de autoritate instituţional-statală majoră, generată şi alimentată de comportamentul impardonabil al liderilor politici dominanţi. S-a ajuns aici ca urmare a 27 de ani de eşec politic şi de abuz continuu de putere, în care instituţiile statului au fost...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/">Marian Munteanu : &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Marian Munteanu: &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;. România traversează în această perioadă o criză politică şi de autoritate instituţional-statală majoră, generată şi alimentată de comportamentul impardonabil al liderilor politici dominanţi. S-a ajuns aici ca urmare a 27 de ani de eşec politic şi de abuz continuu de putere, în care instituţiile statului au fost sistematic subminate şi subordonate intereselor de grup.</p>
<p>Pentru noi, cei din Alianţa Noastră România, cartelul PSD-ALDE este un adversar politic. Ne opunem ferm, atât ideologiei stângiste cât şi practicilor politice binecunoscute ale acestei coaliţii.</p>
<p>Cartelul PNL-USL este, la rândul său, exponentul unei direcţii politice cu care nu suntem de acord, o direcţie care desconsideră grav drepturile patrimoniale şi identitare ale românilor în propria lor ţară. (Personal, regret că PNL s-a prăbuşit sub influenţa nocivă a unei camarile neo-marxiste, antinaţionale.)</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;"> Marian Munteanu: &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;</span></h2>
<div class="post-title row-fluid"></div>
<div class="post-content row-fluid">
<p>O analiză obiectivă a comportamentului jalnic – cel puțin la nivel de vârf – al celor două tabere din Parlament, arată că în alegerile din 11 decembrie a avut câștig de cauză propagand agresivă, falsificatoare și manipulatorie. Alegătorii au fost, încă o dată, înșelați – fie de mesajul pretins „patriotic” pe care l-au întreţinut (atât direct cât şi prin intermediul anexei PRU) cei de la PSD, fie de pretenţiile arogante de “puritate” și „performanță” ale actualei echipe PNL-USL.(Nu pot să nu evoc, în acest context, previziunea, din păcate confirmată, a regretatului Corneliu Coposu cu privire la dominația rețelei FSN atât la stânga cât și la dreapta eșichierului nostru politic.)</p>
<p>Compatrioţii noştri, însă, i-au votat şi pe unii, şi pe alţii. Le respectăm votul pentru că, în viziunea noastră, România trebuie să funcţioneze cu instrumente instituţionale, democratice, parlamentare.</p>
<p>La rândul său, domnul Preşedinte Klaus Iohannis a ținut să se implice în bătălia politică. I-a încurajat, inclusiv în stradă, pe demonstranții nemulțumiți de politica noii majorități guvernamentale și apoi s-a adresat Parlamentului, criticând aspru PSD-ul. Incontestabil, prestaţia liderilor PSD-ALDE a fost lamentabilă, cu incoerenţe şi inconsecvenţe nedemne de o coaliție aflată la guvernare. O parte a societății a reacţionat pentru sancţionarea abaterilor acestora şi preşedintele era îndreptăţit să salute participarea cetăţenilor de bună credință la demonstraţiile din aceste zile.</p>
<p>Din păcate, din cele spuse dar mai ales din cele nespuse de domnia sa au rezultat şi aspecte mai puţin lăudabile, cum ar fi poziţionarea selectivă, aproape partizană, în sprijinul tacit acordat cartelului PNL-USR.</p>
<p>Nu am speranțe de la liderii celor două carteluri politice din Parlament, învechiţi în relele politicii. I-am văzut la lucru și mi-e clar care sunt competențele și posibilitățile lor. Am însă cu totul alte aşteptări de la instituția prezidențială şi nu pot decât să constat cu amărăciune<br />
cât de greşită a fost abordarea Președintelui din ultima perioadă şi cât de neînţelept a fost sfătuit.</p>
<p>Mă despart de modul în care Preşedintele Iohannis a ales să gestioneze această criză politică internă. Cei care mi-au urmărit intervenţiile publice din ultimii doi ani au observat cu siguranţă că am avut o atitudine apreciativă la adresa comportamentului, corect instituţional, manifestat de către Preşedinte. Am sperat şi mi-aş fi dorit ca această atitudine să persiste până la sfârşitul mandatului său, pentru a apăra România de dezbinare socială şi a o vindeca de rănile grave provocate solidarităţii între români de către administrațiile Iliescu şi Băsescu.</p>
<p>Preşedintele Iohannis avea şansa de a juca pentru România rolul unui preşedinte unificator, tămăduitor al traumelor sociale provocate de lungul şir de iresponsabilitate şi de trădare a interesului naţional de către o așa-zisă „elită” (politică, propagandistică etc.) subordonată altor interese decât cele ale cetățenilor României.</p>
<p>A fost dezamăgitor să vedem cum, adresându-se Parlamentului, Preşedintele s-a lăsat atras într-un rol mărunt, acela de promotor electoral al unei tabere politice, coborându-şi discursul la abordări inadecvate în raport cu menirea şi înălţimea instituției prezidențiale, cu gravitatea situaţiei existente şi a consecinţelor ei pentru ţară. (Întregul tablou a fost completat de mascarada brasardei tricolore purtate ostentativ și, chipurile, “patriotico-revoluționar” de un somnolent parlamentar al grupării neo-marxiste USR, plimbându-se de-a dreapta Președintelui pe post de aghiotant simbolic al înaltului oaspete.). Mă așteptam ca, după sancționarea derapajelor “stângii”, să tempereze la fel de energic și efuziunile propagandistice viclene ale așa zisei “drepte” parlamentare, atrăgând atenția asupra faptului că sutele de mii de demonstranți anti-guvernamentali – activi civic și nu partizan – nu trebuie considerați masă de manevră electorală.</p>
<p>De asemenea, ar fi fost util şi binevenit să auzim care este poziţia domnului preşedinte şi cu privire la alte teme care vizează trebuinţele societăţii noastre. Chestiunea gravă a corupţiei, a transformării României într-un „stat mafiot”, trebuia însoţită şi de una la fel de importantă, cea a abuzurilor şi nedreptăţilor care se petrec adesea prin amestecul unor structuri informative în organisme civice, mass-media, politice și de justiție, căci „statul polițienesc” este tot o expresie a corupției și debandadei anti-democratice, ca și cel „mafiot”. Sau, pentru că tot a abordat chestiunea unui viitor referendum, ar fi fost utilă o luare de poziţie și cu privire la solicitarea celor 3 milioane de semnatari pentru definirea corectă a instituției familiei.</p>
<p>Funcţia prezidenţială obligă la o prezenţă activă oriunde există mobilizare civică şi nevoi ale societăţii, fără selectivităţi partizane. Tema unității naționale, a soluționării conflictelor fără a încuraja radicalismele primitive, aducătoare de dezbinări grave în societate,<br />
ar trebui să primeze în agenda prezidențială. Nu credem că este încă târziu ca Preşedintele să dea substanţă prin faptele sale articolului 80 din Constituţia României.<br />
.<br />
Situaţia creată în ultima lună ne întărește convingerea că societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o alternativă la actuala clasă politică. Nu credem în calea pe care merg partidele din actualul Parlament şi este doar o chestiune de timp până când compatrioții noștri se vor lămuri că acestea nu fac altceva decât să continue politicile greșite și nocive ale ultimelor decenii.<br />
.<br />
Alianţa Noastră România este un partid aflat în plin proces de construcție, organizare şi dezvoltare. Linia pe care mergem şi pe care am promovat-o constant, fără echivoc şi în pofida tuturor adversităţilor, este cea a patriotismului competent, a apărării drepturilor românilor asupra resurselor acestei ţări, a susținerii dedicate a capitalului și muncii românești, a valorilor noastre identitare, naționale și creștine, a edificării unui stat de drept, democratic și corect administrat.</p>
<p>Apelul meu către oamenii activi, cinstiți și patrioți ai societății noastre, din toate generațiile și din toate domeniile de activitate, este să se implice efectiv – fie în această construcție politică, fie în orice alt demers fratern, patriotic, subordonat dezideratului major de susținere a unității naționale, a intereselor legitime ale cetățenilor României și ale românilor de pretutindeni.</p>
<p>Marian Munteanu<br />
9 Februarie 2017</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/marian-munteanu-despre-cele-intamplate/">ioncoja.ro</a></p>
</div>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Marian Munteanu : &quot;Criza actuală și nevoia de unitate națională&quot;' data-link='https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/">Marian Munteanu : &#8220;Criza actuală și nevoia de unitate națională&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/02/10/marian-munteanu-criza-actuala-nevoia-unitate-nationala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
