Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională

Ioan Buteanu, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala

Printre multii eroi ai romanilor ardeleni, insa mai putin pomeniti decat ar fi cazul, se numara si Ioan Buteanu, unul dintre liderii revolutionarilor români transilvaneni de la 1848, prefectul legiunii Zarandului in perioada 1848 – 1849, spanzurat de catre maiorul ungur Hatvani (n.r. Hatvany) la Iosaș (n.r. astazi Iosășel) la 23 mai 1849.

Cu toate ca in anul 1849 se declarase armistitiu intre revolutionarii maghiari si motii lui Avram Iancu, un detasament de revolutionari unguri aflati sub conducerea maiorului Imre Hatvani a intrat prin surprindere in Abrud, unde i-au dezarmat pe romani si s-au dedat la atrocitati, iar pe prefectii romani Ioan Buteanu si Petru Dobra i-au luat prizonieri.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

In timp ce prefectul Petru Dobra a fost impuscat la Abrud, Ioan Buteanu a fost dus si inchis la Brad.In timpul retragerii sale prin Baia de Cris,Hălmagiu si Gurahonț, maiorul Hatvani l-a spanzurat pe prefectul Buteanu fara judecata, in data de 23 mai 1849.

In anul 1934 s-a ridicat la Gurahonț un monument tip troita din piatra, inchinat celui care a fost prefectul Zarandului, revolutionarul pasoptist Ioan Buteanu.

Ioan Buteanu, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala

Foarte interesante, atat din punct de vedere istoric cat si din punct de vedere al relatiilor existente intre liderii revoluționarilor români transilvăneni sunt scrisorile trimise lui Avram Iancu de catre prefectul Zarandului, Ioan Buteanu:

[legend title=”Prima scrisoare” style=”4″]Frate Iancu!

Fiindca circumstarile negresit poftesc aici o putere foarte mare, multe amenintari venindu-ne de la hotar,  cu o vorba suntem in primejdie,  pentru aceea frateste te rog, cum vei primi aceasta epistola, cu cea mai mare graba si aspra porunca sa randuiesti ca din Sohodol toti puscasii cati se afla sa porneasca catre Blajeni, pe cari daca nu altmintrelea cu pedepsii mortii pe toti luandu-i, cu cari urmeaza ca in joc coborand pe Bulzesteni, asa incat mai putin sa fie in numar de 200 de puscasi. Acestia toti sa fie sub comanda lui Schuster. Pe maine seara negresit sa fie aicea in Baia-de-Cris, unde il vom astepta. Apoi si aceea sa faci in stire precum ca acei puscasi ce vor veni, din ziua ce vor sosi aicea, tot insul va capata 8 cr. (n.r. creitari) in argint pe zi si painea sloboda.

Si din nou pentru ca sa nu ramanem in nevoie, cu toate puterile te sileste.

Te roaga al tau                                                                        Ioan Buteanu

Baia-de-Cris 22 11 1848                                                         Prefect

[/legend]

“Principiul nostru este libertate nationala, sau moarte!”, spunea Ioan Buteanu

[legend title=”A doua scrisoare” style=”4″]

Frate Iancule!

Tribunul Corches mi-a scris, cum ca puscasii cari se afla aicea, sa ti-i trimit indarapt. Eu cati au fost, i-am trimis. Cealalta mare parte, cati au fost aici, toti au fugit acasa, baremi ca de mancare au avut, ca oamenii de aici le-au dat. Abia am 40 de oameni aici, cu cari tinem stramtorile. Primejdia iara creste din cauza ca ne-au scris oficios cum ca in Sebes au intrat 6000 de Onkentesi (n.a. voluntari) si 6 tunuri cu scop de a veni la Zarand, si ma tem ca nici militia nu ne-a veni avand treaba pe acolo. Fa dispozitie la Tribunalul din Arad ca din satele cari se tin de Abrud, sa tina paza aici la Buces, precum este la Abdrud oras, Rosia, Corna, Bucium, Carpenis, Cernita, ca altmintrelea fara primejduirea persoanei mele a sta aici, voi fi silit a ma duce la un loc mai scutit pentru mine.

Buces                                                                                       Ioan Buteanu

22 Ianuarie 1849                                                                         Prefect

[/legend] [legend title=”Scrisoarea manifest a prefectului Buteanu” style=”4″]

Fratilor! Ungurii au navalit din toate partile pe noi. Astazi arsesara doua sate: Zdraptii si Mihailenii. Noi am tinut foc cu dansii intr-un ceas. Acum n-avem munitie; de nu-mi veti trimite, suntem potopiti. Trimite-ti-ne praf si gloante si veniti in ajutorul nostru ca n-am mai mult de 100 de oameni. (…)

Buces, 3 aprilie 1849                                                                        Buteanu

[/legend]

Sursa: Glasul.info

Bibliografie:

[1] MOTII, calvarul unui popor eroic dar nedreptatit, Ion Rusu Abdrudeanu, Cartea Romaneasca, 1928

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

O poveste inedita: un ucrainean si-a dedicat intreaga viata instruirii copiilor romani in scolile cu predare in limba romana

lun mai 29 , 2017
O poveste inedita: un ucrainean si-a dedicat intreaga viata instruirii copiilor romani in scolile cu predare in limba romana. Mihail Simionovici Naţiuk, cu toate că este de origine ucraineană din satul Maliatinţi, raionul Chiţmani, şi-a consacrat întreaga viaţă instruirii copiilor români, desfăşurându-şi activitatea pedagogică în şcolile cu limba de predare […]
O poveste inedita: un ucrainean si-a dedicat intreaga viata instruirii copiilor romani in scolile cu predare in limba romana, Foto: ZorileBucovinei.com

Poate vă place și:

libris.ro