Modificare „Patriciu Dragalina”

'''Patriciu Drăgălină''' numele corect [[Patricu Drăgălină]] (n. 1849, Borlova, Caraş-Severin - d. noiembrie 1917, Caransebeş) a fost profesor, pedagog, istoric, om politic, membru al Partidului Naţional Român din Banat, membru ASTRA. A fost implicat în lupta antimaghiară, militând pentru drepturile civice, identitare, sociale, culturale și naționale ale românilor din Banat.
[[File:Patriciu-Dragalina-03.jpg|right|thumb|Patriciu Drăgălină]]

== Biografie:  ==
* n. 1849, Borlova, Caraş-Severin
* Tatăl său era preotul satului, frate cu tatăl generalului [[Ion Dragalina]], Alexandru Dragalina
* d. noiembrie 1917, Caransebeş
* înmormântat în Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeş
* Mormântul istoricului Patriciu Dragalina este trecut pe Lista monumentelor istorice din municipiul Caransebeș, CARANSEBEŞ. Str. Muntele Mic 40, Cimitirul bisericii ortodoxe "Sf. Ioan Botezătorul", d. 1917, CS-IV-m-B-11259
[[File:Patriciu-Dragalina-01.jpg|right|thumb|Patriciu Drăgălină]]

== Educație:  ==
* a urmat cursurile școlii elementare la Borlova, apoi în Caransebeş
* La Caransebeș a absolvit clasele primare și Institutul Teologic și Pedagogic
* doi ani de zile a studiat la şcoala militară din Caransebeş (şcoala regimentului grăniceresc)
* Facultatea de filosofie de la Viena
* [[1875]] și-a completat studiile superioare în Germania, student la Institutul Geografic din Gotha, unde a fost coleg cu [[Ștefan Velovan]]
[[File:P-Dragalina-Foaia-Diecezana.jpg|right|thumb|Patriciu Drăgălină colaborator la Foaia Diecezană]]

== Carieră: ==
* [[1888]] profesor de geografie şi matematică la Institutul pedagogic din Caransebeş, la cererea episcopului Ioan Popasu
* profesor diriginte la Institutul pedagogic diecezan din Caransebeş
* colaborator "mai de seamă" la publicația Foaia Diecezană
* colaborator la ziarul Dreptatea
* a publicat articole în “Foaia Diecezană” şi în revista “Familia” de la Oradea
* a editat manualul “Geografia” (1892) şi “Metodica predării geografiei”, Lugoj, 1895
* [[1907]] este numit director al Internatului Comunității de avere
* [[1908]] director al aceluiași Institut, Institutul pedagogic diecezan din Caransebeş
* președinte al Comunității de avere
* pedagog
* membru al Partidului Naţional Român din Banat
* [[1910]] se pensionează

== Membru ASTRA ==
* [[1900]] La Adunarea Generală ASTRA de la Băile Herculane, profesorul Patriciu Drăgălina rostește o expunere intitulată "Câteva pagini din suferințele românilor bănățeni", afirmând că "mai adaug că subcomandanții ostășimei austriece au fost mai destoinici în executarea românilor, decât în arta războiului și înfruntarea inamicilor creștinătății" relatând evenimentele dintre anii 1736 - 1739, respectiv războaiele turco-austriece, în cadrul cărora austriecii au folosit românii pe post de carne de tun, sau i-au executat pentru neputințele armatei austriece de a câștiga luptele cu turcii

== Viața familială ==
* [[1879]] S-a căsătorit cu [[Elisa Dragalina]] / [[Eliza Dragalina]]
* Copii: Cornelia, Lia şi Florica (fete)
* vârsta de 30 de ani se însoară cu Eliza, o vară de-a treia, mireasǎ la 15 ani
* în familie i se spunea Unchiul Patrichi

== Prigoana ungurilor ==
* [[1897]] Procesul de presă al „Dreptății", judecat la 6/18 ian. 1897 (La Curtea cu jurați din Timișoara). Acuzat: '''[[Patriciu Drăgălină]]''', directorul preparandiei (școalei normale) ort. rom. din Caransebeș. Substratul acusei. O corespondență publicată în '''„Dreptatea"''' despre [[Măcelul din Mehadiea]] și în care '''[[Patriciu Drăgălină]]''', autorul corespondenței, blamează purtarea administrației. Prin corespondență s-a simțit atins funcționarul comitatens [[Sulyok Arpád]] și a cerut urmărirea autorului pentru calomnie și ofensă. A fost condamnat la 1 zi arest și 20 flamendă. Cererea de nulitate i-a fost respinsă (Jurații nu sînt indicați cu numele).

== Lucrări scrise ==
* [[1900]] Câteva paginii din suferințele românilor bănățeni, expunere în Adunarea Generală ASTRA la Băile Herculane
* Istoria Banatului Severin până la căderea Turnu-Severinului în mânile Turcilor 1524
* Severinul sub stăpânirea principilor ardeleni pănă la predarea cetăţilor Caransebeş şi Logoj în mânile Turcilor
* Resboaiele între Austria şi Turcia pentru eliberarea Banatului, până la înfiinţarea regimentului valaho-illiric, 1658-1767)
* „Istoria Banatului Severin”, scrisă între anii 1899-1902 şi tipărită în trei volume la Tipografia Diecezană Caransebeş (n.r. cele trei lucrări de mai sus)
* [[1908]] - [[1909]]  „Din suferințele poporului nostru”

== Referințe / Bibliografie ==
* Aurel Cosma - Bănăţeni de altă dată, vol. I, Timişoara, 1933

<hovergallery>
Image:Patriciu-Dragalina-03.jpg
Image:Patriciu-Dragalina-02.jpg
Image:Patriciu-Dragalina-glasul.jpg
Image:Patriciu-Dragalina-01.jpg
Image:Din-istoria-Banatului-de-Se.jpg
Image:P.-Dragalina.jpg
Image:Elisa-Dragalina.jpg
Image: P-Dragalina-Foaia-Diecezana.jpg
</hovergallery>