Modificare „25 Mai”
Sari la navigare
Sari la căutare
Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.
Editarea poate fi anulată. Vă rugăm să verificați comparația de dedesubt pentru a verifica că asta este ceea ce vreți să faceți, iar apoi publicați schimbările de mai jos pentru a finaliza anularea editării.
| Versiunea curentă | Textul dumneavoastră | ||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici” | * [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici” | ||
* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou | * [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou | ||
* [[1856]] [[Castanul Unirii]] și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric | |||
* [[1856]] [[Castanul Unirii]] și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric | |||
* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași) | * [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași) | ||
* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu | * [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu | ||
* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă." | * [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă." | ||
* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată | |||
* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată | |||
* [[1917]] La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia;(25-28 mai) | * [[1917]] La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia;(25-28 mai) | ||
* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate | * [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate | ||