Modificare „Societatea EMKE”

'''Societatea EMKE''', Erdelyrészi magyar Közmüvelödési egyesület (EMKE, în limba română Societatea pentru cultura maghiară transilvană), înființată în Transilvania în anul 1884, ca o contrapondere pentru „Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA). Primul președinte al societății șovine EMKE, care își asumase acțiunea de maghiarizare în Transilvania a fost contele [[Gabor Bethlen]]
[[Fișier:EMKE.jpg|right|thumb|Societatea E.M.K.E.]]

== Motivele înființării ==
* [[1884]] înființată în Transilvania la Cluj în anul 1884, ca o contrapondere pentru „Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA)

== Scurt istoric ==
* a fost înfiinţată în 1884 cu scopul de "a răspândi printre maghiarii din Transilvania educaţia şi bunăstarea publică", urmărind înfăptuirea „unității culturale în care trebuie să se dizolve toți cetățenii Ungariei”, după afirmația contelui Andràssy
* Societatea a fost desfiinţată în 1947
* A fost reînfiinţată în 1991 cu numele „Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania”.

== Proiecte de maghiarizare ==
* [[1886]] La [[12 mai]] 1886 s-a înfiinţat „Secţia colonizării secuilor” a societăţii „Emke”, sub preşedinţia contelui [[Banffy Bela]] şi a deputatului [[Horvath Gyula]]. Statul ungar, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunei mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul rîurilor spre ţara mamă
[[Fișier:EMKE-societate.jpg|right|thumb|Societatea E.M.K.E.]]
* Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, lucru pe care îl consemnăm cu satisfacţie. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin, anul 1903) precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) „Ereklye Muzeum” a făcut mult pentru acţiunea lui „Emke” de a coloniza comunele Terihaş, Nimigea şi Baia Mare. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”
* politică complexă de maghiarizare: “pretindem ca cetăţenii noştri de altă limbă să înţeleagă şi să simtă ungureşte”, declara, aproape oficial, volumul jubiliar al societăţii “Emke”, asociaţie ce s-a aflat în fruntea eforturilor de maghiarizare. Numai că pretenţia astfel formulată devenea de-a dreptul odioasă, căci se referea la “cetăţenii de altă limbă” care alcătuiau majoritatea populaţiei din Ungaria!
* “Am dat multă atenţie azilurilor de copii – mărturiseşte acelaşi volum jubiliar «Emke», la p. 528 – ţinând seamă între altele de necesitatea ca cetăţeanul începând cu învăţatul de a vorbi (s. n.) până la terminarea şcolii, dar şi mai târziu, printr-o păstorire potrivită, să fie înconjurat cu instituţiuni care cultivă ideea de stat ungar şi limba maghiară”.
* “Este adevărat că societatea «Emke» este fanatică, este sigur deci că ea este şi şovinistă. Dar ce naiba am face astăzi dacă Ardealul nu ar fi fost fanatic şi şovinist? Şi cu ce perspectivă de viitor ne-am încuraja dacă «Emke» nu ar fi acolo şi dacă n-ar fi ceea ce este?!”
* “Odată cu înfiinţarea societăţii «Emke» s-a pornit un curent pentru colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat «Secţia colonizării secuilor» a societăţii «Emke», sub preşedinţia contelui Bánffy Béla şi a deputatului Horváth Gyula. Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunii mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul râurilor, spre ţara mamă. Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, ceea ce constatăm cu mulţumire. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare  (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin), precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) «Ereklye Muzeum» a făcut mult pentru acţiunea lui «Emke» de a coloniza comunele Terihas, Nimigea şi Baia-Mare. Am făcut propunerea la minister ca Nimigea să fie alipită la judeţul Solnoc-Dobâca. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”

[[Fișier:Emke-00.jpg|right|thumb|Societatea E.M.K.E.]]

== Link-uri ==
* [https://glasul.info/2015/05/07/de-ce-este-atat-de-importanta-pentru-sovinii-unguri-inlaturarea-numelui-dr-teculescu-din-denumirea-spitalului-din-covasna/ - La 12 mai 1886 s-a înfiinţat „Secţia colonizării secuilor” a societăţii „Emke”, sub preşedinţia contelui Banffy Bela şi a deputatului Horvath Gyula]
* [https://glasul.info/2015/02/13/ne-rusinarea-ungureasca-maghiara/ - “pretindem ca cetăţenii noştri de altă limbă să înţeleagă şi să simtă ungureşte”, declara, aproape oficial, volumul jubiliar al societăţii “Emke”]
@@ Linia 19: / Linia 19: @@
 * “Odată cu înfiinţarea societăţii «Emke» s-a pornit un curent pentru colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat «Secţia colonizării secuilor» a societăţii «Emke», sub preşedinţia contelui Bánffy Béla şi a deputatului Horváth Gyula. Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunii mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul râurilor, spre ţara mamă. Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, ceea ce constatăm cu mulţumire. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare  (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin), precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) «Ereklye Muzeum» a făcut mult pentru acţiunea lui «Emke» de a coloniza comunele Terihas, Nimigea şi Baia-Mare. Am făcut propunerea la minister ca Nimigea să fie alipită la judeţul Solnoc-Dobâca. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”
-== Răspunsul românilor ==
-* Ca răspuns la înființarea societății EMKE, la 18/30 august 1885, Societatea “Carpați” a lansat o proclamație, tipărită cu litere roșii și difuzată în Transilvania în 100.000 exemplare prin care erau chemați toți românii la luptă revoluționară pentru scuturarea jugului străin, contând pe sprijinul întregului popor român
 [[Fișier:Emke-00.jpg|right|thumb|Societatea E.M.K.E.]]