16 August

Evenimente

1570 Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele Ioan Sigismund Zapolya îl recunoaște pe împăratul Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
1848 Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul Ioan Mărginean din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele Samuel Kemenyi din huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şijustifice zilele de robotă aufost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care aufost la Adunarea de la Blaj

1896 Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul Aurel Ciato, student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată.

1909 Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.

1940 Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940

Nasteri

1823 Alexandru Hurmuzachi, publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
1836 Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)
1876 Ion Nistor, istoric si patriot roman din Bucovina (d. 1962)
1920 Virgil Ierunca, critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)
1921 Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)
1930 Marcel Chirnoagă, grafician și sculptor român (d. 2008)
1936 Lavrente Calinov, canoist român (d. 2018)
1942 Florin Bogardo, compozitor român (d. 2009)
1953 Alexandru Agache, bariton român
1964 George Boroi, atlet român
1964 Marius Rogin, politician român
1968 Florin Balaban, jucător român de badminton
1968 Mihai Călin, actor român
1972 Ionel Palăr, politician român

Decese

1860 Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)
1931 Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (n. 1857)
1941 Francis Turville-Petre, arheolog român (n. 1901)
1956 A murit la București pictorul român Theodor Pallady
1987 Emil Condurachi, istoric și arheolog român (n. 1912)
2008 Elena Leușteanu, gimnastă română (n. 1935)
2020 Viorica Ionică, handbalistă română (n. 1955)