Ioan Russu-Șirianu: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 12: Linia 12:
* a urmat Școala Normală din Arad
* a urmat Școala Normală din Arad
* A absolvit studiile pedagogice la Pedagogiul de Stat din Deva
* A absolvit studiile pedagogice la Pedagogiul de Stat din Deva
[[File::Romanii-din-statul-ungar.jpg|right|thumb|200px|Ion Russu Şirianul, Românii din statul ungar]]
[[File:Romanii-din-statul-ungar.jpg|right|thumb|200px|Ion Russu Şirianul,Românii din statul ungar]]
== Cariera ==
== Cariera ==
* [[1884]]-[[1891]] devine profesor de istorie la școala pedagogică de fete la Bucuresti
* [[1884]]-[[1891]] devine profesor de istorie la școala pedagogică de fete la Bucuresti
* redactor al ziarelor Lumina pentru toți, Românul lui Vintilă C.A. Rosetti și Voința Națională
* redactor al ziarelor Lumina pentru toți, Românul lui Vintilă C.A. Rosetti și Voința Națională
* [[1891]] se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director
* [[1891]] se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director
* [[1893]] întemeiază în Sibiiu cu d-nii [[Eugen Brote]] şi [[Septimiu Albini]] "Foaia Poporului", cea dintâi foaie românească scrisă pentru popor şi multa vreme şi cea mai bună
* [[1896]] In urma neînţelegerilor ivite în sânul partidului naţional (1896) e nevoit să părăsească »Tribuna« şi vine la Arad
* [[1896]] La Arad întemeiază, cu sprijinul moral şi material al fruntaşilor români din Arad, "Tribuna Poporului", muncind la ea vreme de 11 ani, până în vara anului 1908 când trece din nou în România
== Viata de familie ==
* casatorit cu Lucreţia Russu


== Cariera politica ==
== Cariera politica ==
* politician român, deputat în Dieta Ungariei
* politician român, deputat în Dieta Ungariei
* A fost ales, în repetate rânduri, deputat sinodal şi congresual şi membru in congregaţia comitatensă a Aradului.
* [[1894]] [[Ioan Russu-Șirianu]] ispăşea la Seghedin a doua condamnare în urma proceselor de presă, ca redactor al “Foii poporului"
* [[1905]] a fost ales, după o luptă grea, deputat al cercului electoral Chişineu, pe care l-a reprezintat până la alegerile din 1906, când a rămas în minoritate.
* [[1906]] Pe 27 Aprilie 1906 Ziaristul și scriitorul [[Ioan Russu-Șirianu]], pentru cartea „Românii din statul ungar” e pedepsit cu 40 coroane
*  a îndurat, în repetate rânduri, pedepse aspre de închisoare şi amenzi în bani pentru articolele sale energice


== Lucrări / Cărți publicate ==
== Lucrări / Cărți publicate ==
Linia 30: Linia 41:
* Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911
* Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911
* Militărește, Brașov, 1913 (comedie)
* Militărește, Brașov, 1913 (comedie)
== Link-uri ==
* [https://glasul.info/2024/04/27/27-aprilie-1906-ziaristul-si-scriitorul-ioan-russu-sirianu-este-amendat-cu-40-de-coroane-pentru-cartea-romanii-din-statul-ungar/ - 27 Aprilie 1906 – Ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu este amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar”]

Versiunea curentă din 27 aprilie 2024 15:46

Ioan Russu-Șirianu (n. 22 iunie 1864, Șiria, comitatul Arad, d. 12 decembrie 1909, București) a fost un ziarist, scriitor, politician român , deputat în Dieta Ungariei

Ioan Russu-Șirianu

Biografie[modificare]

  • n. 22 iunie 1864, Șiria, comitatul Arad
  • d. 12 decembrie 1909, București
  • Provine dintr-o familie de meseriași. Mama sa, Maria, a fost sora mai mare a lui Ioan Slavici

Educatie[modificare]

  • A urmat școala primară la Șiria
  • a urmat Școala Normală din Arad
  • A absolvit studiile pedagogice la Pedagogiul de Stat din Deva
Ion Russu Şirianul,Românii din statul ungar

Cariera[modificare]

  • 1884-1891 devine profesor de istorie la școala pedagogică de fete la Bucuresti
  • redactor al ziarelor Lumina pentru toți, Românul lui Vintilă C.A. Rosetti și Voința Națională
  • 1891 se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director
  • 1893 întemeiază în Sibiiu cu d-nii Eugen Brote şi Septimiu Albini "Foaia Poporului", cea dintâi foaie românească scrisă pentru popor şi multa vreme şi cea mai bună
  • 1896 In urma neînţelegerilor ivite în sânul partidului naţional (1896) e nevoit să părăsească »Tribuna« şi vine la Arad
  • 1896 La Arad întemeiază, cu sprijinul moral şi material al fruntaşilor români din Arad, "Tribuna Poporului", muncind la ea vreme de 11 ani, până în vara anului 1908 când trece din nou în România

Viata de familie[modificare]

  • casatorit cu Lucreţia Russu

Cariera politica[modificare]

  • politician român, deputat în Dieta Ungariei
  • A fost ales, în repetate rânduri, deputat sinodal şi congresual şi membru in congregaţia comitatensă a Aradului.
  • 1894 Ioan Russu-Șirianu ispăşea la Seghedin a doua condamnare în urma proceselor de presă, ca redactor al “Foii poporului"
  • 1905 a fost ales, după o luptă grea, deputat al cercului electoral Chişineu, pe care l-a reprezintat până la alegerile din 1906, când a rămas în minoritate.
  • 1906 Pe 27 Aprilie 1906 Ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu, pentru cartea „Românii din statul ungar” e pedepsit cu 40 coroane
  • a îndurat, în repetate rânduri, pedepse aspre de închisoare şi amenzi în bani pentru articolele sale energice

Lucrări / Cărți publicate[modificare]

  • Românii din statul ungar, București, 1904 - lucrare premiată de Academia Română
  • Românii din Dobrițin, Sibiu, 1892
  • Moara din vale, 1894 (povestiri)
  • La Roma, Arad, 1903 (impresii de călătorie)
  • Românii de peste Carpați, 1907
  • Iobăgia, 1908 (studiu istoric)
  • Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911
  • Militărește, Brașov, 1913 (comedie)

Link-uri[modificare]