20 Septembrie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
1940 Guvernul român a înființat Comisariatul Refugiaților din Transilvania de Nord, subordonat inițial Ministerului Economiei Naționale, avându-l comisar general pe dl. dr. Ilie Colhon, avocat în Alba-Iulia
1941 Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. Socaciu Benedict din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor)
1968 Inaugurarea Uzinei de la Pitești, prima uzină de autoturisme din România
1974 Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 km, situată la altitudinea de 2.040 m
1982 Are loc zborul inaugural al primului avion de pasageri produs în România, RomBac 1 - 11, în prezența oficialităților statului român
| Linia 11: | Linia 11: | ||
* [[1917]] Comitetului Executiv al Sfatului militarilor moldoveni din Odesa în ședința din 20 septembrie 1917, a decis „să convoace Congresul ostășesc moldovenesc al delegaților tuturor moldovenilor din întreaga Rusie, ca organ revoluționar cel mai îndreptățit să declare autonomia Basarabiei, atât teritorială, cât și politică” | * [[1917]] Comitetului Executiv al Sfatului militarilor moldoveni din Odesa în ședința din 20 septembrie 1917, a decis „să convoace Congresul ostășesc moldovenesc al delegaților tuturor moldovenilor din întreaga Rusie, ca organ revoluționar cel mai îndreptățit să declare autonomia Basarabiei, atât teritorială, cât și politică” | ||
* [[1940]] A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940 | * [[1940]] A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940 | ||
* [[1940]] [[Masacrul de la Mureșenii de Câmpie]] Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946 / MUREŞENII DE CÂMPIE jud. Cluj 20 septembrie 1940: Sub comanda locotenentului Gergely Csordas prepus al armatei maghiare militarii din subordinea sa ucid 11 persoane. Între acestea: preotul Andrei Bujor şi familia sunt ucişi în camerele de culcare, iar în curte, cantorul Ioan Gurzău şi soţia Valeria, învăţătorul Gheorghe Petrea, soţia Natalia, mama acesteia Ana Miron, şi fiica de 5 ani, a cuplului, Rodica, precum şi Şarlota Juhasz, de etnie maghiară. Instigator la abominabila crimă a fost contele local Albert Wass care avea un conflict cu preotul Bujor din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în acesta un naţionalist român. | <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> | ||
* [[1940]] [[Masacrul de la Mureșenii de Câmpie]] Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946 / MUREŞENII DE CÂMPIE jud. Cluj 20 septembrie 1940: Sub comanda locotenentului Gergely Csordas prepus al armatei maghiare militarii din subordinea sa ucid 11 persoane. Între acestea: preotul Andrei Bujor şi familia sunt ucişi în camerele de culcare, iar în curte, cantorul Ioan Gurzău şi soţia Valeria, învăţătorul Gheorghe Petrea, soţia Natalia, mama acesteia Ana Miron, şi fiica de 5 ani, a cuplului, Rodica, precum şi Şarlota Juhasz, de etnie maghiară. Instigator la abominabila crimă a fost contele local Albert Wass care avea un conflict cu preotul Bujor din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în acesta un naţionalist român.</div> | |||
* [[1940]] Guvernul român a înființat Comisariatul Refugiaților din Transilvania de Nord, subordonat inițial Ministerului Economiei Naționale, avându-l comisar general pe dl. dr. Ilie Colhon, avocat în Alba-Iulia | * [[1940]] Guvernul român a înființat Comisariatul Refugiaților din Transilvania de Nord, subordonat inițial Ministerului Economiei Naționale, avându-l comisar general pe dl. dr. Ilie Colhon, avocat în Alba-Iulia | ||
* [[1941]] Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. [[Socaciu Benedict]] din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor) | * [[1941]] Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. [[Socaciu Benedict]] din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor) | ||
Versiunea de la data 21 septembrie 2024 09:49
Evenimente
- 1347 Prima atestare documentară al orașului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei
- 1459 Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești
- 1600 Bătălia de la Bucov, în care voievodul Mihai Viteazul este înfrânt de polonezi
- 1632 Domnitorul Ţării Româneşti, Matei Basarab, intră în Bucureşti
- 1702 A fost inaugurat Palatul de la Mogoșoaia, așa cum stă scris pe pisania din foișorul de pe latura de răsărit a palatului
- 1909 Doroltiu, Satu Mare. Acelasi preot patriot Constantin Lucaciu este amendat cu 200 coroane. Protestand impotriva infiintarii unei scoli unguresti de stat in localitate, a insultat autoritatea.
- 1913 A avut loc primul meci oficial de rugbi din România
- 1917 Comitetului Executiv al Sfatului militarilor moldoveni din Odesa în ședința din 20 septembrie 1917, a decis „să convoace Congresul ostășesc moldovenesc al delegaților tuturor moldovenilor din întreaga Rusie, ca organ revoluționar cel mai îndreptățit să declare autonomia Basarabiei, atât teritorială, cât și politică”
- 1940 A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940
- 1940 Masacrul de la Mureșenii de Câmpie Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946 / MUREŞENII DE CÂMPIE jud. Cluj 20 septembrie 1940: Sub comanda locotenentului Gergely Csordas prepus al armatei maghiare militarii din subordinea sa ucid 11 persoane. Între acestea: preotul Andrei Bujor şi familia sunt ucişi în camerele de culcare, iar în curte, cantorul Ioan Gurzău şi soţia Valeria, învăţătorul Gheorghe Petrea, soţia Natalia, mama acesteia Ana Miron, şi fiica de 5 ani, a cuplului, Rodica, precum şi Şarlota Juhasz, de etnie maghiară. Instigator la abominabila crimă a fost contele local Albert Wass care avea un conflict cu preotul Bujor din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în acesta un naţionalist român.
Sarbatori / Zile Speciale
- România: Ziua Bucureștiului
Link-uri