Iustin Ilieșiu: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 46 de versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
'''Iustin Ilieșiu''' (n.  18 martie 1900 in comuna Maieru -d.  30 decembrie 1976 București) a fost un poet și jurnalist [[Români|român]], cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud
'''Iustin Ilieșiu''' (n.  18 martie 1900 in comuna Maieru -d.  30 septembrie 1976 București) a fost un profesor, redactor, poet, scriitorul și jurnalist [[Români|român]], cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud, supranumit poetul "Sângerărilor ardelene" sau "poetul refugiaţilor ardeleni"
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-pictura.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-pictura.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu, portret pictat de pictat Liviu
Bordeaux]]


[[Fișier:Iustin-Iliesiu-semnatura.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu, semnătura]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-semnatura.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu, semnătura]]
== Biografie:  ==
== Biografie:  ==
*[[Iustin Ilieșiu]] s-a născut la  18 martie 1900 in comuna Maieru
*[[Iustin Ilieșiu]] s-a născut la  18 martie 1900 in comuna Maieru, din părinţi ţărani cu stare bună, [[Laurenţiu Ilieșiu]] şi [[Irina Ilieșiu]], născută Rus (Rauca)
* A murit la 30 decembrie 1976 București
* strănepot al căpitanului grănicer [[Dănilă Ilieşiu]]
* nepot al dascălului şi vigiiul silvic [[Grigore Ilieşiu]], poet şi el, autorul unui merituos volum de versuri intitulat „Noile proverbii şi cântece ale românilor, tipărit la Piatra Neamţ, încă din 1883
* A murit la 30 septembrie 1976 București, după o suferinţă grea. O situaţie materială precară, dar, mai ales o prea crudă marginalizare
* Este înmormântat în cimitirul Şerban Vodă (Bellu) din București
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-00.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-00.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
== Educație:  ==
== Educație:  ==
* urmeaza cursurile Liceului lutheran de la Bistrita
* [[1914]] a început să publice versuri proprii şi poezii populare încă de la vârsta de 14 ani în „Foaia poporului român" care apărea la Budapesta
* le continua in Liceul Graniceresc de la Nasaud si le termina la Blaj in 1918
* urmeaza cursurile Liceulului Evanghelic Luteran din Bistriţa
* [[1919]] urmeaza la Cluj, Facultatea de Litere si Filosofie si Facultatea de Drept, devenind profesor la Liceul Reformat (1927-1940) si director al scolilor industriale din Cluj (1932-1940).
* [[1916]] Când a intrat România în război în 1916, a scris pe zidul liceului „Trăiască România Mare!". A fost exmatriculat din liceu
* le continua in Liceul Fundaţional Grăniceresc din Năsăud și le termină la Blaj în 1918
* [[1919]] urmează la Cluj, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept, devenind profesor la Liceul Reformat (1927-1940) și director al școlilor industriale (profesionale) din Cluj (1932-1940).
[[Fișier:Iustin-Iliesiu_(1).jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu_(1).jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
* La Cluj a fost preşedinte al Societăţii studenţilor someşeni „G. Coşbuc”.
== Cariera militară ==
* După terminarea liceului este recrutat și încorporat la școala de ofițeri de rezervă din Alba Iulia. După absolvirea școlii de ofițeri organizează la Maieru garda națională română din sat, apoi este numit secretar al secției militare secrete din Cluj. La Cluj, împreună cu [[Carol Ion Şotel]] şi [[Valentin Drăgan]], a înfiinţat primul ziar din Clujul dezrobit, „[[Glasul libertăţii]]”. A organizat împreună cu învăţătorul [[Ion Barna]] şi învăţătorul [[Constantin Partene]] „Garda Naţională Română” din sat, fiind primul ei secretar.
== Carieră:  ==
== Carieră:  ==
* La Cluj a fost intre 1919 si 1925 redactor si prim-redactor al ziarului „Glasul libertatii”
* [[1919]] La începutul anului 1919, împreună cu [[Carol Ion Şotel]] şi [[Valentin Drăgan]], a înfiinţat primul ziar din Clujul dezrobit, „[[Glasul libertăţii]]”, căruia îi va consacra cinci ani de muncă asiduă.
* La Cluj a fost intre 1919 si 1925 redactor si prim-redactor al ziarului „[[Glasul libertatii]]”
* din 1921, secretar de redactie al revistei „Evolutia”
* din 1921, secretar de redactie al revistei „Evolutia”
* redactor la ziarul „Vointa”
* [[1920]] - [[1922]] redactor la ziarul „[[Vointa]]”
* din 1926 lucrand ca redactor intern la ziarul „Biruinta”
* din 1926 lucrand ca redactor intern la ziarul „[[Biruinta]]” al lui [[Octavian Goga]], avându-l ca director pe AL. Hodoş
* a lucrat la „Natiunea romana”
* a lucrat la „[[Natiunea romana]]”
* profesor la Liceul Reformat (1927-1940)
* profesor la Liceul Reformat (1927-1940)
* [[1928]] a câştigat premiul I de nuvelă al revistei „[[Realitatea ilustrată]]” din Cluj (an II, nr. 5 din febr[uarie] 1928).
* director al scolilor industriale din Cluj (1932-1940)
* director al scolilor industriale din Cluj (1932-1940)
[[Fișier:Iustin-Iliesiu.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu]]
Linia 24: Linia 38:
* intre anii 1941 si 1944, la Bucuresti, ca redactor la ziarul „Ardealul”
* intre anii 1941 si 1944, la Bucuresti, ca redactor la ziarul „Ardealul”
*  A mai fost redactor pentru Cluj al revistei „Cele trei Crisuri” din Oradea si al ziarelor bucurestene „Politica” si „Curentul”.
*  A mai fost redactor pentru Cluj al revistei „Cele trei Crisuri” din Oradea si al ziarelor bucurestene „Politica” si „Curentul”.
* între anii 1947-1967, ca atâţia alţii, cunoaşte suferinţa dizgraţiei şi oprimării comuniste.
* Ca membru al cenaclului „Ion Creangă”, iubit de prieteni, dar marginalizat şi urmărit, mai reuşeşte să publice 2-3 volume de literatură pentru copii, un important tom de folclor şi un singur volum de poezii, redus de cenzură la jumătate, în editura „Litera"
* a participat la înființarea Sindicatului presei române din Ardeal și Banat, cu sediul la Cluj fiind membru activ, de câteva ori membru în comitet și un an secretar general
* a participat la înființarea Asociației scriitorilor români din Ardeal și Banat, fiind membru în comitetul de conducere
* a fost secretarul general al Asociației foștilor luptători  din gărzile naționale din Ardeal și Banat, cu sediul la București
== Publicațiile la care a lucrat ==
* 1920-1922 – apare la Cluj Voinţa – Socială. Economică. Politică. Redactor responsabil: [[Iustin Ilieșiu]]. Colaboratori: [[Lucian Blaga]], [[Ioan Lupaș]], [[Cezar Petrescu]], [[Emanoil Bucuţa]], [[Silviu Dragomir]], [[Emil Haţieganu]]. Redacţia: str. Regele Ferdinand nr. 38.
* 1927-1936 – apare la Cluj cotidianul Naţiunea care face şi o „întinsă propagandă pentru îndrăgirea cititului”. Prim-redactor: Corneliu I. Codarcea. Colaborează Liviu Rusu, Al. Lapedatu, C. Argetoianu, Gh. I. Brătianu, Virgil Bărbat, [[Sextil Pușcariu]], Al. Ciura, Victor Papilian, Izabela Sadoveanu, [[Iustin Ilieșiu]]


== Cărți scrise ==
== Cărți scrise ==
* [[1914]] „Poezii din rezbel” (1914-1915),, la Editura I. Ciurcu din Brasov
* [[1914]] „Poezii din rezbel” (1914-1915),, la Editura I. Ciurcu din Brasov, (în colaborare cu Ieronim Hangea);
* [[1917]] Munții noștri aur poartă
* [[1917]] "Munții noștri aur poartă", publicat „Foaia Poporului Român” de la Budapesta
* [[1940]] Grădina cu flori de toamnă
* [[1923]] „Cetățile melancoliei”, Cluj
* [[1943]] Țara din poveste, versuri pentru copii
* [[1918]]  Colăcărie care se zice la nunţi, Gherla
* [[1943]] Spre biruință, versuri
* [[1924]] Durerea neamului, Cluj
* [[1943]] Lângă hotar
* [[1925]] Cheia viitorului, Cluj
* [[1945]] Sângerări ardelene
* [[1927]] Florile Ardealului, Cluj
* [[1968]] Calul cu potcoave de aur
* [[1929]] Visuri, zodii, preziceri, Cluj
* [[1930]] Colăcărie şi alte versuri glumeţe, Cluj
* [[1931]] Florile dalbe, Cluj
* [[1932]] Cheia viitorului, Cluj
* [[1940]] Grădina cu flori de toamnă, Cluj
* [[1943]] Țara din poveste, Bucuresti (versuri pentru copii)
* [[1943]] Spre biruință, versuri, Bucuresti
* [[1943]] Lângă hotar, Bucuresti
* [[1944]] Sângerări ardelene, Bucuresti
* [[1945]] Cerbul cu stea în frunte, Bucureşti
* [[1967]] Poezii şi basme populare din Munţii Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, Bucureşti
* [[1968]] Ileana cea norocoasa - basme populare ardelenesti
* [[1968]] Ileana cea norocoasa - basme populare ardelenesti
* [[1968]] Isprăvile vulpii
* [[1968]] Isprăvile vulpii
* [[1968]] Filon cel viteaz- Basme populare ardelenesti
* [[1968]] Filon cel viteaz- Basme populare ardelenesti
* [[1969]] Calul cu potcoave de aur
* [[1972]] Trepte de adevăr
* [[1972]] Trepte de adevăr
== Viața de familie ==
* căsătorit cu învăţătoarea moldoveancă [[Virginia llieşiu]], născută Botoşeneanu
* fiica sa [[Doina llieşiu]], căsătorită Ivan, medic stomatolog în Germania


== Cetățean de onoare ==
== Cetățean de onoare ==
* [[1995]] La 14 Octombrie 1995 i-a fost acordată diploma de Cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud
* [[1995]] La 14 Octombrie 1995 i-a fost acordată diploma de Cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud
* Poetul Iustin Ilieșiu a donat peste 500 de exponate Muzeului „Cuibul visurilor” Maieru, constând în cărți, documente, medalii, etc
* Poetul Iustin Ilieșiu a donat peste 500 de exponate Muzeului „Cuibul visurilor” Maieru, constând în cărți, documente, medalii, scrisori, colecţii de reviste şi obiecte etc
* [[2006]] 22 octombrie 2006, la Maieru a avut loc dezvelirea bustului lui IUSTIN ILIEŞIU, cel supranumit, se ştie, „poetul sângerării ardelene" (donaţie - [[Traian Gheorghe Dascăl]] (medic stomatolog), sculptor [[Vlad Prună]]). Medicul stomatolog [[Traian Gheorghe Dascăl]] a plătit din banii lui ridicarea a peste 40 de monumente în județul BN și prin alte zone din țară, inclusiv Lupa Capitolina şi bustul lui Iustin Ilieşiu la Maieru
 
== Arhivele naționale ==
* În fondul personal [[Iustin Ilieşiu]] au fost ordonate documente personale, manuscrise ale lucrărilor literare, însemnări, note, memorii, o autobiografie, corespondenţă cu Tiron Albani, Aurel Buteanu, Ion Clopoţel, profesorul Teodor Ghiţan, episcopul Iuliu Hossu, Dumitru Nacu, Emil Precup, fotografii ale unor personalităţii culturale şi ale foştilor membrii ai Gărzii Naţionale din Ardeal şi Banat, precum şi publicaţii
* Fondul "Iustin Ilieșiu" a fost preuat de Direcția generală a Arhivelor Statului între anii 1974-1976. Majoritatea documentelor au fost achiziționate.


[[Fișier:Iustin-Iliesiu-Sangerari-ar.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu, Sângerări ardelene]]
[[Fișier:Iustin-Iliesiu-Sangerari-ar.jpg|right|thumb|200px|Iustin Ilieșiu, Sângerări ardelene]]
Linia 50: Linia 93:
Image:Iustin-Iliesiu.jpg
Image:Iustin-Iliesiu.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-diploma.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-diploma.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-bust-Maieru.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-Sangerari-ar.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-Sangerari-ar.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-Spre-biruint.jpg
Image:Iustin-Iliesiu-Spre-biruint.jpg

Versiunea curentă din 12 noiembrie 2024 13:51

Iustin Ilieșiu (n. 18 martie 1900 in comuna Maieru -d. 30 septembrie 1976 București) a fost un profesor, redactor, poet, scriitorul și jurnalist român, cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud, supranumit poetul "Sângerărilor ardelene" sau "poetul refugiaţilor ardeleni"

Iustin Ilieșiu, portret pictat de pictat Liviu Bordeaux
Iustin Ilieșiu, semnătura

Biografie:[modificare]

  • Iustin Ilieșiu s-a născut la 18 martie 1900 in comuna Maieru, din părinţi ţărani cu stare bună, Laurenţiu Ilieșiu şi Irina Ilieșiu, născută Rus (Rauca)
  • strănepot al căpitanului grănicer Dănilă Ilieşiu
  • nepot al dascălului şi vigiiul silvic Grigore Ilieşiu, poet şi el, autorul unui merituos volum de versuri intitulat „Noile proverbii şi cântece ale românilor, tipărit la Piatra Neamţ, încă din 1883
  • A murit la 30 septembrie 1976 București, după o suferinţă grea. O situaţie materială precară, dar, mai ales o prea crudă marginalizare
  • Este înmormântat în cimitirul Şerban Vodă (Bellu) din București
Iustin Ilieșiu

Educație:[modificare]

  • 1914 a început să publice versuri proprii şi poezii populare încă de la vârsta de 14 ani în „Foaia poporului român" care apărea la Budapesta
  • urmeaza cursurile Liceulului Evanghelic Luteran din Bistriţa
  • 1916 Când a intrat România în război în 1916, a scris pe zidul liceului „Trăiască România Mare!". A fost exmatriculat din liceu
  • le continua in Liceul Fundaţional Grăniceresc din Năsăud și le termină la Blaj în 1918
  • 1919 urmează la Cluj, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept, devenind profesor la Liceul Reformat (1927-1940) și director al școlilor industriale (profesionale) din Cluj (1932-1940).
Iustin Ilieșiu
  • La Cluj a fost preşedinte al Societăţii studenţilor someşeni „G. Coşbuc”.

Cariera militară[modificare]

  • După terminarea liceului este recrutat și încorporat la școala de ofițeri de rezervă din Alba Iulia. După absolvirea școlii de ofițeri organizează la Maieru garda națională română din sat, apoi este numit secretar al secției militare secrete din Cluj. La Cluj, împreună cu Carol Ion Şotel şi Valentin Drăgan, a înfiinţat primul ziar din Clujul dezrobit, „Glasul libertăţii”. A organizat împreună cu învăţătorul Ion Barna şi învăţătorul Constantin Partene „Garda Naţională Română” din sat, fiind primul ei secretar.

Carieră:[modificare]

  • 1919 La începutul anului 1919, împreună cu Carol Ion Şotel şi Valentin Drăgan, a înfiinţat primul ziar din Clujul dezrobit, „Glasul libertăţii”, căruia îi va consacra cinci ani de muncă asiduă.
  • La Cluj a fost intre 1919 si 1925 redactor si prim-redactor al ziarului „Glasul libertatii
  • din 1921, secretar de redactie al revistei „Evolutia”
  • 1920 - 1922 redactor la ziarul „Vointa
  • din 1926 lucrand ca redactor intern la ziarul „Biruinta” al lui Octavian Goga, avându-l ca director pe AL. Hodoş
  • a lucrat la „Natiunea romana
  • profesor la Liceul Reformat (1927-1940)
  • 1928 a câştigat premiul I de nuvelă al revistei „Realitatea ilustrată” din Cluj (an II, nr. 5 din febr[uarie] 1928).
  • director al scolilor industriale din Cluj (1932-1940)
Iustin Ilieșiu
  • In 1940, in urma Dictatului de la Viena, se refugiaza la Bucuresti, unde este director al Scolii Profesionale nr. 17 si profesor de limba si literatura romana la alte doua scoli, pana la pensionare (1957)
  • intre anii 1941 si 1944, la Bucuresti, ca redactor la ziarul „Ardealul”
  • A mai fost redactor pentru Cluj al revistei „Cele trei Crisuri” din Oradea si al ziarelor bucurestene „Politica” si „Curentul”.
  • între anii 1947-1967, ca atâţia alţii, cunoaşte suferinţa dizgraţiei şi oprimării comuniste.
  • Ca membru al cenaclului „Ion Creangă”, iubit de prieteni, dar marginalizat şi urmărit, mai reuşeşte să publice 2-3 volume de literatură pentru copii, un important tom de folclor şi un singur volum de poezii, redus de cenzură la jumătate, în editura „Litera"
  • a participat la înființarea Sindicatului presei române din Ardeal și Banat, cu sediul la Cluj fiind membru activ, de câteva ori membru în comitet și un an secretar general
  • a participat la înființarea Asociației scriitorilor români din Ardeal și Banat, fiind membru în comitetul de conducere
  • a fost secretarul general al Asociației foștilor luptători din gărzile naționale din Ardeal și Banat, cu sediul la București

Publicațiile la care a lucrat[modificare]

Cărți scrise[modificare]

  • 1914 „Poezii din rezbel” (1914-1915),, la Editura I. Ciurcu din Brasov, (în colaborare cu Ieronim Hangea);
  • 1917 "Munții noștri aur poartă", publicat „Foaia Poporului Român” de la Budapesta
  • 1923 „Cetățile melancoliei”, Cluj
  • 1918 Colăcărie care se zice la nunţi, Gherla
  • 1924 Durerea neamului, Cluj
  • 1925 Cheia viitorului, Cluj
  • 1927 Florile Ardealului, Cluj
  • 1929 Visuri, zodii, preziceri, Cluj
  • 1930 Colăcărie şi alte versuri glumeţe, Cluj
  • 1931 Florile dalbe, Cluj
  • 1932 Cheia viitorului, Cluj
  • 1940 Grădina cu flori de toamnă, Cluj
  • 1943 Țara din poveste, Bucuresti (versuri pentru copii)
  • 1943 Spre biruință, versuri, Bucuresti
  • 1943 Lângă hotar, Bucuresti
  • 1944 Sângerări ardelene, Bucuresti
  • 1945 Cerbul cu stea în frunte, Bucureşti
  • 1967 Poezii şi basme populare din Munţii Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, Bucureşti
  • 1968 Ileana cea norocoasa - basme populare ardelenesti
  • 1968 Isprăvile vulpii
  • 1968 Filon cel viteaz- Basme populare ardelenesti
  • 1969 Calul cu potcoave de aur
  • 1972 Trepte de adevăr

Viața de familie[modificare]

  • căsătorit cu învăţătoarea moldoveancă Virginia llieşiu, născută Botoşeneanu
  • fiica sa Doina llieşiu, căsătorită Ivan, medic stomatolog în Germania

Cetățean de onoare[modificare]

  • 1995 La 14 Octombrie 1995 i-a fost acordată diploma de Cetățean de onoare al comunei Maieru din jud. Bistrița Năsăud
  • Poetul Iustin Ilieșiu a donat peste 500 de exponate Muzeului „Cuibul visurilor” Maieru, constând în cărți, documente, medalii, scrisori, colecţii de reviste şi obiecte etc
  • 2006 22 octombrie 2006, la Maieru a avut loc dezvelirea bustului lui IUSTIN ILIEŞIU, cel supranumit, se ştie, „poetul sângerării ardelene" (donaţie - Traian Gheorghe Dascăl (medic stomatolog), sculptor Vlad Prună). Medicul stomatolog Traian Gheorghe Dascăl a plătit din banii lui ridicarea a peste 40 de monumente în județul BN și prin alte zone din țară, inclusiv Lupa Capitolina şi bustul lui Iustin Ilieşiu la Maieru

Arhivele naționale[modificare]

  • În fondul personal Iustin Ilieşiu au fost ordonate documente personale, manuscrise ale lucrărilor literare, însemnări, note, memorii, o autobiografie, corespondenţă cu Tiron Albani, Aurel Buteanu, Ion Clopoţel, profesorul Teodor Ghiţan, episcopul Iuliu Hossu, Dumitru Nacu, Emil Precup, fotografii ale unor personalităţii culturale şi ale foştilor membrii ai Gărzii Naţionale din Ardeal şi Banat, precum şi publicaţii
  • Fondul "Iustin Ilieșiu" a fost preuat de Direcția generală a Arhivelor Statului între anii 1974-1976. Majoritatea documentelor au fost achiziționate.
Iustin Ilieșiu, Sângerări ardelene
librarie.net