Ion Cacalețeanu: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
'''Ion Cacalețeanu''' (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) (născut 1779 - decedat în | '''Ion Cacalețeanu''' (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) (născut 1779 - decedat a 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat) a fost căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu și a cărui urmaș, maiorul [[Ggheorghe Cacalițeanu]] l-a predat la 17 mai 1882 autorităților statului | ||
[[Fișier:Ion-Cacaliteanu.jpg|right|thumb|200px|Ion Cacalețeanu]] | [[Fișier:Ion-Cacaliteanu.jpg|right|thumb|200px|Ion Cacalețeanu]] | ||
* lui Ion (Enache) Cacalețeanu, pandur și el, comandantul artileriei în timpul mișcării i-a încredințat Tudor Vladimirescu – înainte de a fi arestat de eteriști, la Golești, și dus la Târgoviște, unde era sediul Eteriei –, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală | * lui Ion (Enache) Cacalețeanu, pandur și el, comandantul artileriei în timpul mișcării i-a încredințat Tudor Vladimirescu – înainte de a fi arestat de eteriști, la Golești, și dus la Târgoviște, unde era sediul Eteriei –, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală | ||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
== Biografie: == | == Biografie: == | ||
* născut în anul 1779 | * născut în anul 1779 | ||
* decedat în | * decedat la 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat | ||
* Nume alternative - Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) | * Nume alternative - Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) | ||
Versiunea de la data 16 noiembrie 2024 23:39
Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) (născut 1779 - decedat a 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat) a fost căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu și a cărui urmaș, maiorul Ggheorghe Cacalițeanu l-a predat la 17 mai 1882 autorităților statului
- lui Ion (Enache) Cacalețeanu, pandur și el, comandantul artileriei în timpul mișcării i-a încredințat Tudor Vladimirescu – înainte de a fi arestat de eteriști, la Golești, și dus la Târgoviște, unde era sediul Eteriei –, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală
- Ion (lanache) Cacaleţeanu, comandant al tunarilor lui Tudor Vladimi rescu, apropiat colaborator al acestuia, salvatorul şi păstrătorul steagului şi al altor relicve de la 1821 (din Albumul familiei Caletzeanu-Craiova).
Biografie:
- născut în anul 1779
- decedat la 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat
- Nume alternative - Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu)
Educație:
Carieră:
Viața familială
- Gheorghe Cacaliceanu (Cacalețeanu) (1826-1890), om politic conservator, care a fost de mai multe ori primar al Craiovei. A fost fiul lui Ion Cacaliceanu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat ascuns steagul de luptă al acestuia
Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu
- 1882 A avut loc ceremonia de predare a Steagului de lupta nationala al lui Tudor Vladimirescu.În garnizoana Craiova, maiorul G. Cacalețeanu, fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, a predat steagul și a ținut o cuvântare. Acesta a fost păstrat cu sfinţenie de urmaşii căpitanului de panduri Ion Cacalețeanu, datorită lor, în anul 1882 la 17 mai Stindardul de Luptă intrând în patrimoniul naţional
- 1 Deţinătorul steagului, G. I. Cacaleţeanu, fiul comandantului tunarilor lui Tudor Vladimirescu, observa doar, în 1 873, că pînza steagului „este de mătase albastră, care şi-a pierdut oarecum culoarea sa primitivău ; la fel
vedea şi corespondentul lui C. D. Aricescu, avocatul craiovean M. T. Stătescu : „steagul este de mătase, d-o culoare havaiie (albastru), care acum a Început să fie verzuie din cauza vechimei". Dublura din pînză albastră, după o mărturie de epocă, i-a fost aplicată flamurei steagului, prin Încheiere, înaintea donării