Comuna Scorei: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Linia 19: | Linia 19: | ||
== Personalități == | == Personalități == | ||
* [[Ioan Georgescu]] (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă | * [[Ioan Georgescu]] (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă | ||
* [[Dionisie Marcu]] primar al comunei Scorei, în iunie 1911 se refugiază peste Carpați în România după o acțiune agresivă și represivă de prigonire a tricolorului românesc de către jandarmii unguri sosiți de la Turnu Roșu. Primarul Dionisie Marcu avea să revină în satul Scorei abia în 1918 după prăbușirea imperiului austro-ungar | |||
* [[Alexandru Comșa]], notar în comuna Scorei, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. | * [[Alexandru Comșa]], notar în comuna Scorei, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. | ||
Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 04:27
Comuna Scorei a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos
Istorie
- Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.
- În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă
- 1636 Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris Gromovnicul de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.
- 1637 La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de Boijerok, popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, boier de Scorei
- 1762 — 1851 fost aşezare grănicerească.
Reorganizarea administrativă
- Județul Făgăraș a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 Septembrie 1950. Reşedinţa judeţului era oraşul Făgăraş. Actualmente teritoriul lui este împărţit între judeţele Sibiu şi Braşov.
- După reforma administrativă din 1950 și desființarea județului Făgăraș, comuna Scorei a ajuns în județul Sibiu
- În 17 Februarie 1968 s-a revenit la împărţirea administrativ-teritorială pe judeţe, însă judeţul Făgăraş nu a fost reînfiinţat, deşi în expunerea de motive pentru legea privitoare la reînfiinţarea judeţelor a fost dat ca exemplu judeţul Făgăraş.
Demografie
- 1773 la Scoreiu au fost recenzate 90 de familii, adică vreo 450 de persoane, la cererea episcopului Inocențiu Micu-Klein
- 1930 După recensământul din 1930, populaţia comunei după etnie şi limbă maternă număra 1050 de persoane dintre care 1039 români și un ungur
Personalități
- Ioan Georgescu (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă
- Dionisie Marcu primar al comunei Scorei, în iunie 1911 se refugiază peste Carpați în România după o acțiune agresivă și represivă de prigonire a tricolorului românesc de către jandarmii unguri sosiți de la Turnu Roșu. Primarul Dionisie Marcu avea să revină în satul Scorei abia în 1918 după prăbușirea imperiului austro-ungar
- Alexandru Comșa, notar în comuna Scorei, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Referințe / Bibliografie
- Tribuna Sibiului, 14 Mai 1972