Comuna Scorei: Diferență între versiuni

Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 04:53

Comuna Scorei a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos

Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.
În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă
1636 Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris Gromovnicul de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.
1637 La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de Boijerok, popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, boier de Scorei
1648 După cum dovedesc urbariile Ţării Făgăraşului pentru anul 1648, popa Stanciul avea o frumoasă situaţie materială, fiind posesor de moşie boierească, moară de faină şi vite
1664 Doi din cei trei copii ai lui popa Stanciul , Ştefan şi Andrei Deac, figurau la Scorei în 1664 cu titlul de Boerok şi tot ei obţineau în 1668 carte de scutire din partea lui Gabriel Bethlen
1680 La 1680 era preot în Sărata Oprea Brătilă, probabil fiul sau vreo altă rudă a lui Brătilă menţionat în cele două însemnări
1762 — 1851 fost aşezare grănicerească.

Județul Făgăraș a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 Septembrie 1950. Reşedinţa judeţului era oraşul Făgăraş. Actualmente teritoriul lui este împărţit între judeţele Sibiu şi Braşov.
După reforma administrativă din 1950 și desființarea județului Făgăraș, comuna Scorei a ajuns în județul Sibiu
În 17 Februarie 1968 s-a revenit la împărţirea administrativ-teritorială pe judeţe, însă judeţul Făgăraş nu a fost reînfiinţat, deşi în expunerea de motive pentru legea privitoare la reînfiinţarea judeţelor a fost dat ca exemplu judeţul Făgăraş.

1930, Recensământul populației din județul Făgăraș, comuna Scorei

1773 la Scoreiu au fost recenzate 90 de familii, adică vreo 450 de persoane, la cererea episcopului Inocențiu Micu-Klein
1930 După recensământul din 1930, populaţia comunei după etnie şi limbă maternă număra 1050 de persoane dintre care 1039 români și un ungur. Din cele 1050 de persoane, 605 erau de religie ortodoxă și 440 de religie greco-catolică

1930, Recensământul populației din județul Făgăraș, comuna Scorei

Ioan Georgescu (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă
Dionisie Marcu primar al comunei Scorei, în iunie 1911 se refugiază peste Carpați în România după o acțiune agresivă și represivă de prigonire a tricolorului românesc de către jandarmii unguri sosiți de la Turnu Roșu. Primarul Dionisie Marcu avea să revină în satul Scorei abia în 1918 după prăbușirea imperiului austro-ungar

Comuna Scorei pomenită într-un articol din Tribuna Sibiului, 14 Mai 1972

Alexandru Comșa, notar în comuna Scorei, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Județul Făgăraș

@@ Linia 6: / Linia 6: @@
 * [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.
 * [[1637]] La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de [[Boijerok]], popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, [[boier de Scorei]]
+* [[1648]] După cum dovedesc urbariile Ţării Făgăraşului pentru anul 1648, popa Stanciul avea o frumoasă situaţie materială, fiind posesor de moşie boierească, moară de faină şi vite
+* [[1664]] Doi din cei trei copii ai lui popa Stanciul , Ştefan şi Andrei Deac, figurau la Scorei în 1664 cu titlul de Boerok şi tot ei obţineau în 1668 carte de scutire din partea lui Gabriel Bethlen
 * [[1680]] La 1680 era preot în Sărata [[Oprea Brătilă]], probabil fiul sau vreo altă rudă a lui Brătilă menţionat în cele două însemnări
 * [[1762]] — [[1851]] fost aşezare grănicerească.