Victor Lazăr

Victor Lazăr (n. 14 octombrie 1869, Porcești, Turnu Roșu, Sibiu - d. 27 Ianuarie 1935, Sibiu) a fost un profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București. A avut o strânsă prietenie cu Spiru Haret și Vasile Goldiș

• Și-a lăsat prin testament biblioteca sa pentru ASTRA, iar o parte din avere va servi ca burse pentru elevii merituoși ai Școlii normale din Cluj
• Membru al despărţământului Sibiu şi Cluj al „Astrei", al Comitetului societăţii „Cultura Poporului", al „For"-ului şi alte societăţi culturale, e nelipsit dela şedinţe, unde sfatul şi propunerile îi sunt luate în seamă.

Victor Lazăr

Biografie:

• n. 14 octombrie 1869, Porcești, Biserica „Sf. Nicolae” - Porcești, (zisă a lui Matei Basarab), a fostei mănăstiri
• d. 27 ianuarie 1935, Sibiu
• tatăl său era învăţător în comuna Porceşti jud. Sibiu, apoi a trecut în curând ca director la şcoala grăniţărească din Jina, înfiinţată în 1871

Educație:

• Şcoala primară o face la Saşi, în Sibiu
• Urmează Liceul german, tot în Sibiu
• la terminarea clasei V, când rămâne orfan de tată, trece la Seminar (Şcoala Normală) ortodox din acest oraş, fiind abia în etate de 15 ani.
• Cu ajutorul profesorilor, dar mai cu seamă cu a bunului profesor Dr. Ioan Crişanu, care ţinea locul de tată, e îndrăgostít de cărţile Bibliotecii Seminarului
• Nu părăseşte Şcoala Normală nici în vacanţele de vară, ci rămânând lângă cărţile lui dragi, se simţea ca în casa părintească.

Carieră:

• învățător în comuna Jina și în comuna Topârcea din jud. Sibiu
• 1888 — 1893 învățător în comuna Jina din jud. Sibiu
• 1893 în 1893, la cerere, e transferat ca director la şcoala grăniţărească din Viştea de jos, unde găseşte un popor dornic de învăţătură şi conducători înţelegători şi harnici
• scrie in „Tribuna" şi „Foaia Poporului", cele mai cunoscute organe de luptă naţională de pe acele timpuri
• 1898 în 1898 inimosul român, care nu cunoştea umilirea, întoarce spatele asupritorilor. Trece Carpaţii în ţara liberă, unde e primit frăţeşte şi numit învăţător de limba română la şcoala germană din Cozadia (Dobrogea)
• 1900 Dr, Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român, singururul partid românesc politic de pe atunci, îl cere, în 1900, înapoi, pentru a lua în mâini conducerea celor două organe de luptă: „Tribuna" şi „Foaia Poporului", Victor Lazăr nu se lasă mult rugat, ci revine la Sibiu
• redactor la Foaia poporului
• membru fondator al ASTREI, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
• scrie articole în ziarul Tribuna din Sibiu
• timp de 15 ani a fost ajutor de bibliotecar la Academia Română
• profesor la Școala normală din Cluj
• 1926 este pensionat dar își continuă munca neobosită pusă în slujba neamului românesc
• 1927 Victor Lazăr își anunță la 10 Octombrie 1927 prin intermediul unei scrisori trimise de la Cluj lui lui Horia Petra-Petrescu, secretar literar al Asociaţiunii ASTRA, intenția de a deveni bibliotecar al ASTREI, respectiv „că nu e exclusă intrarea mea în serviciul Asociaţiunii, la bibliotecă şi la Biblioteca poporală”
• 1928 - 1929 bibliotecar ASTRA (cu un salariu de 8000 de lei lunar, titular la Serviciul de propagandă)

Prigonit de unguri

• Autorităţile şcolare ungureşti aflând, că directorul şcoalei din Viştea împarte şi altora din bogăţia sufletului său românesc, îl urmăreşte, îl persecută şi-l ameninţă cu îndepărtarea din slujbă
• 1902 La 21 Noiembrie 1902 Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.
• 1903 “Foaia Poporului” din 19 Aprilie 1903 scria că: “La 15 Aprilie 1903, redactorul responsabil al “Foii Poporului”, Victor Lazăr a fost dat în judecată pentru articolele “Credeul Românilor” şi “Răvaşul”.
• “Foaia Poporului” din 3 Mai 1903 ne anunţă că la sfârşitul lui aprilie 1903, implicat într-un nou proces pentru schiţa istorică “Ioan Buteanu”, Victor Lazăr a fost condamnat la patru luni închisoare.
• hărțuit de autoritățile maghiare pleacă în Dobrogea, unde continuă să fie un semănător de lumină pentru români
• 1903 Scrie articole curajioase, broşuri istorice, cari trezeau lumea satelor la conştiinţă naţională. Cea dintâi carte: „Biografia lui Ioan Buteanu, fost comandant de legiune română în 1848, care pentru simţământul său românesc a fost spânzurat de Unguri", i-a adus lui Victor Lazăr, autorul, o răsplată de 5 luni temniţă, pe care o face în Seghedin, in tovărăşia altor luptători, între 1 Mai — 30 Septemvrie 1903.
• pentru articolele scrise în ziarul Tribuna din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare
• după eliberarea din închisoarea ungurească ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia

Viața familială

• căsătorit cu Ana Victor Lazăr,născută Florea, membru activ al ASTRA, fostă învățătoare și ea în tinerețe

Cărți publicate

• 1902 I. Buteanu – schiță biografică (n.r. "Ioan Buteanu", apărută în 1902 în Sibiu, pentru care a făcut 5 luni temniţă în Seghedin)
• 1903 Românul American, Sibiu 1903. Ed. II, în 1904
• 1904 Icoane din istoria grecilor vechi (Icoane din Istoria Grecilor vechi, 1904, Sibiu)
• 1910 Die Südrumänen der Türkei und der angrenzenden, tipărită de Ministrul de externe român, 1910 Bucureşti (n.r. * Românii de sud din Turcia și țările limitrofe)
• 1913 Cetatea Sucevii, de K. A. Ronsdorfer, traducere după manuscrisul german, din încredinţarea Academiei Române, Bucureşti, 1913.
• 1914 Baronul David Urs de Margine, 1914, Bucureşti. Ed. II, în 1923, Sibiu
• 1914 Creșterea în familie (n.r. Creşterea în familie, scrisă pentru mamele române, premiată de Academia Română, cu premiul Alice Stirbey, 1914, Bucureşti.)
• 1918 îngrijirea copilului mic până la înţercare, Sibiu, 1918.
• 1921 Ardealul și Ardelenii (n.r. Ardealul şi Ardelenii, 1921, Sibiu)
• 1921 Legende istorice de pe pământul României (n.r. Legende istorice de pe pământul României, Cluj, 1921. Ed. II, în 1922.)
• 1923 Clujul
• 1923 Istoria Românilor (n.r. Istoria Românilor, pentru şcoalele civile (medii) de Dr. I. Lupaş, întocmită pentru şcoalele normale de V. Lazăr, Cluj, 1923.)
• 1923 David Urs de Mărgineni – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești
• 1923 Istoria şi instrucţia civică în şcoala normală, Cluj, 1923,
• 1924 Gheorghe Lazăr, Cluj, 1924
• 1924 Gheorghe Lazăr : conferență ținută în 5 august 1923 la Congresul dela Arad al Asociațiunii învățătorilor din Dacia Superioară
• 1924 Clujul, monografie istorică-statistică, Bucureşti, 1924.
• 1924 Istoria Românilor, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1924
• 1925 Momente din Istoria Universală, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1925.
• 1925 Calendarul poporului, pe 1902, 1903, 1924, 1925. Sibiu
• 1928 Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) (n.r. Răsboiul pentru întregirea neamului românesc, Sibiu, 1928)
• Istoria universală a popoarelor vechi
• 1928 Copii cu renume, Biografii povestite tinerimii noastre
• 1928 Cultivați legume în grădinile voastre (n.r. Cultivaţi legume în grădinile voastre! Sibiu, 1928.)
• 1928 Răsboiul româno-ruso-turc din 1877-1878. Andreiu Florea Curcanul sau Cum e romînul la răsboiu : povestire din 1877-1878. Câteva poezii despre răsboiul din 1877-1878 (coautor, cu Nicolae Gane) (n.r. Răsboiul româno-ruso-turc din 1877—78. Sibiu, 1928)
• 1929 Calendarul „Astrei", pe 1929, Sibiu.
• 1930 Calendarul „Foii Noastre", pe 1930, Sibiu.
• 1930 Asociaţiunea „Astra", păreri şi propuneri, Sibiu, 1930
• 1931 Asociaţiunea „Astra", evoluţia frământărilor culturale din sânul „Astrei", pe baza rapoartelor şi proceselor verbale, cuprinse în publicaţiile ei, Sibiu, 1931, (Memoriu).
• 1931 Calendarul „Dacia Traiană", pe 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, Sibiu
• 1931 Inul şi cânepa, Bucureşti, 1931

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•