16 August: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 20 de versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
== Evenimente ==
== Evenimente ==
* [[1570]] Prin Tratatul de la Speyer principele Ioan Sigismund Zapolya îl recunoaște pe împăratul Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului
* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
* [[1896]] 81. Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tinerul Aurel Ciato, student în drept. Substratul acasei. In 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 geandarmi cari pândiau la ușe. Unul din geandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s’au despărțit, geandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acusatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilegiu acusatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării geandarmilor că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul desbaterii s-a constatat că geandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acusatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acusării, au mărturisit că ei n’au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n’a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n’a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n’au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n’au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării geandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 fl. amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 fl. amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată.  
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.
* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni (Dateș /Dătășeni, Mureș) consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din Huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şi justifice zilele de robotă au fost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care au fost la Adunarea de la Blaj</div>
 
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [[1940]] Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940
* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.</div>
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [[1940]] Tratatul româno–maghiar de la Turnu Severin – 16–24 august 1940.Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Început la 16 august 1940, tratativele între România și Ungaria au eșuat, iar refuzul delegației române a contribuit la impunerea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.</div>
* [[1947]] Reformă monetară – 16 august 1947.La această dată a fost promulgată Legea nr. 287 pentru reforma monetară în România, menită să contracareze inflația galopantă; efectual, prețurile de consum au crescut de peste 8.000 de ori, iar costul vieții — de peste 5.000 de ori.


== Nasteri ==
== Nasteri ==
* [[1823]] Alexandru Hurmuzachi, publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
* [[1816]] Florian Porcius (născut la 16 august 1816/28), botanist transilvănean, co-creator al terminologiei botanice românești, participant la delegația de la Viena din 1848; membru al Academiei Române din 1882.
* [[1920]] Virgil Ierunca, critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)
* [[1823]] [[Alexandru Hurmuzachi]], publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
* [[1836]] Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)
* [[1841]] Alexandru Lahovari (născut 16 august 1841, unele surse indicând 1840), jurist și om politic, orator remarcabil, lider conservator.
* [[1869]] Petre Elinescu (născut 16 august 1869), compozitor, flautist și profesor.
* [[1876]] Ion Nistor, istoric si patriot roman din Bucovina (d. 1962)
* [[1891]] Scarlat Lambrino (născut 16 august 1891), epigrafist și istoric al antichității greco-romane, stabilit în Portugalia, membru corespondent al Academiei Române (1934).
* [[1920]] [[Virgil Ierunca]], critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)
* [[1921]] Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)
* [[1921]] Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)
* [[1930]] Marcel Chirnoagă, grafician și sculptor român (d. 2008)
* [[1936]] Lavrente Calinov, canoist român (d. 2018)
* [[1942]] Florin Bogardo, compozitor român (d. 2009)
* [[1953]] Alexandru Agache, bariton român
* [[1964]] George Boroi, atlet român
* [[1964]] Marius Rogin, politician român
* [[1968]] Florin Balaban, jucător român de badminton
* [[1968]] Mihai Călin, actor român
* [[1972]] Ionel Palăr, politician român


== Decese ==
== Decese ==
* [[1860]] Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)
* [[1860]] Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)
* [[1931]] Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (n. 1857)
* [[1938]] Marcel Pauker, membru al partidului comunist, soțul Anei Pauker, executat în URSS în timpul Marii Epurări — a murit pe 16 august 1938.
* [[1941]] Francis Turville-Petre, arheolog român (n. 1901)
* [[1956]] A murit la București pictorul român [[Theodor Pallady]]
* [[1956]] A murit la București pictorul român [[Theodor Pallady]]
* [[1987]] Emil Condurachi, istoric și arheolog român (n. 1912)
* [[2008]] Elena Leușteanu, gimnastă română (n. 1935)
* [[2020]] Viorica Ionică, handbalistă română (n. 1955)
== Zile Speciale / Sarbatori ==
* 16 august – prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni


== Link-uri ==
== Link-uri ==
* [https://glasul.info/2022/08/16/16-august-praznuirea-sfintilor-martiri-brancoveni/ - 16 august – prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni]
* [https://glasul.info/2025/08/16/chetani-16-august-1848-cand-dreptatea-taranilor-romani-a-fost-inabusita-in-sange-si-lanturi/ - 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri]
* [https://glasul.info/2025/08/16/16-august-1896-procesul-tanarului-aurel-ciato-o-lectie-de-demnitate-romaneasca-condamnat-pentru-ca-a-cantat-romaneste/ - 16 August 1896 – Procesul tânărului Aurel Ciato – o lecție de demnitate românească. Condamnat pentru că a cântat românește]
* [https://glasul.info/2023/08/17/16-august-1909-culmea-ridicolului-un-preot-din-doba-satu-mare-condamnat-si-amendat-pentru-ca-un-ungur-a-fost-latrat-de-cainele-din-curtea-sa/ - 16 August 1909 – Culmea ridicolului! Un preot din Doba, Satu Mare, condamnat și amendat pentru că un ungur a fost lătrat de câinele din curtea sa]
* [https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/ - 16 august 1940 - momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940]
* [https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/ - 16 august 1940 - momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940]

Versiunea curentă din 16 august 2025 17:55

Evenimente[modificare]

  • 1570 Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele Ioan Sigismund Zapolya îl recunoaște pe împăratul Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
  • 1848 Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul Ioan Mărginean din Dătăţeni (Dateș /Dătășeni, Mureș) consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele Samuel Kemenyi din Huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şi justifice zilele de robotă au fost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care au fost la Adunarea de la Blaj
  • 1896 Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul Aurel Ciato, student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată.
  • 1909 Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.
  • 1940 Tratatul româno–maghiar de la Turnu Severin – 16–24 august 1940.Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Început la 16 august 1940, tratativele între România și Ungaria au eșuat, iar refuzul delegației române a contribuit la impunerea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.
  • 1947 Reformă monetară – 16 august 1947.La această dată a fost promulgată Legea nr. 287 pentru reforma monetară în România, menită să contracareze inflația galopantă; efectual, prețurile de consum au crescut de peste 8.000 de ori, iar costul vieții — de peste 5.000 de ori.
  • Nasteri[modificare]

    • 1816 Florian Porcius (născut la 16 august 1816/28), botanist transilvănean, co-creator al terminologiei botanice românești, participant la delegația de la Viena din 1848; membru al Academiei Române din 1882.
    • 1823 Alexandru Hurmuzachi, publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
    • 1836 Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)
    • 1841 Alexandru Lahovari (născut 16 august 1841, unele surse indicând 1840), jurist și om politic, orator remarcabil, lider conservator.
    • 1869 Petre Elinescu (născut 16 august 1869), compozitor, flautist și profesor.
    • 1876 Ion Nistor, istoric si patriot roman din Bucovina (d. 1962)
    • 1891 Scarlat Lambrino (născut 16 august 1891), epigrafist și istoric al antichității greco-romane, stabilit în Portugalia, membru corespondent al Academiei Române (1934).
    • 1920 Virgil Ierunca, critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)
    • 1921 Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)
    • 1930 Marcel Chirnoagă, grafician și sculptor român (d. 2008)
    • 1936 Lavrente Calinov, canoist român (d. 2018)
    • 1942 Florin Bogardo, compozitor român (d. 2009)
    • 1953 Alexandru Agache, bariton român
    • 1964 George Boroi, atlet român
    • 1964 Marius Rogin, politician român
    • 1968 Florin Balaban, jucător român de badminton
    • 1968 Mihai Călin, actor român
    • 1972 Ionel Palăr, politician român

    Decese[modificare]

    • 1860 Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)
    • 1931 Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (n. 1857)
    • 1938 Marcel Pauker, membru al partidului comunist, soțul Anei Pauker, executat în URSS în timpul Marii Epurări — a murit pe 16 august 1938.
    • 1941 Francis Turville-Petre, arheolog român (n. 1901)
    • 1956 A murit la București pictorul român Theodor Pallady
    • 1987 Emil Condurachi, istoric și arheolog român (n. 1912)
    • 2008 Elena Leușteanu, gimnastă română (n. 1935)
    • 2020 Viorica Ionică, handbalistă română (n. 1955)

    Zile Speciale / Sarbatori[modificare]

    • 16 august – prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni

    Link-uri[modificare]

    Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie