Traian Gaşpar: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
| Linia 4: | Linia 4: | ||
* preot în Hezeriş, județul Timiș, o localitate consemnată cu 502 suflete<ref> Hezeris cu 502 suflete</ref> în anul 1926 <ref> Preot in Hezeris</ref> (Bethlenhaza, în limba mahiară) | * preot în Hezeriş, județul Timiș, o localitate consemnată cu 502 suflete<ref> Hezeris cu 502 suflete</ref> în anul 1926 <ref> Preot in Hezeris</ref> (Bethlenhaza, în limba mahiară) | ||
* [[1901]] 22 Martie / 27 Mai 1901 - Preotul – învăţător Traian Gaşpar din Hezeriş, a ţinut o disertaţie despre stupărit în cadrul Raportului general al Comitetului Central al Reuniunii învăţătorilor români din Dieceza Caransebeşului pe anul societar 1900-1901 aminteşte pentru despărţământul VII al Lugojului | * [[1901]] 22 Martie / 27 Mai 1901 - Preotul – învăţător Traian Gaşpar din Hezeriş, a ţinut o disertaţie despre stupărit în cadrul Raportului general al Comitetului Central al Reuniunii învăţătorilor români din Dieceza Caransebeşului pe anul societar 1900-1901 aminteşte pentru despărţământul VII al Lugojului | ||
* [[1942]] Este pensionat la data de [[15 Iulie]] 1942 potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial al României, cu intrare definitivă în pensie de la data de [[1 Octombrie]] 1942 <ref> Decizie pensionare Monitorul Oficial</ref> | |||
== Închis la Vacs si Seghedin == | == Închis la Vacs si Seghedin == | ||
Versiunea de la data 18 august 2025 14:33
Traian Gaşpar( n. 1870 - m. 2 Aprilie 1945) a fost un preot și învățător român patriot din Hezeriș, jud. Timiș, luptător pentru drepturile sociale și identitare ale românilor din Transilvania
Cariera
- preot în Hezeriş, județul Timiș, o localitate consemnată cu 502 suflete[1] în anul 1926 [2] (Bethlenhaza, în limba mahiară)
- 1901 22 Martie / 27 Mai 1901 - Preotul – învăţător Traian Gaşpar din Hezeriş, a ţinut o disertaţie despre stupărit în cadrul Raportului general al Comitetului Central al Reuniunii învăţătorilor români din Dieceza Caransebeşului pe anul societar 1900-1901 aminteşte pentru despărţământul VII al Lugojului
- 1942 Este pensionat la data de 15 Iulie 1942 potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial al României, cu intrare definitivă în pensie de la data de 1 Octombrie 1942 [3]
Închis la Vacs si Seghedin
- 4 August 1906 - Ziarul Tribuna de la Arad prublica pe data de 9/22 August 1906 în numărul 149 anul X următoarele: "Proces de presă. VINERI a FOST PEDEPSIT DIN PARTEA TRIBUNLULUI REGESC PĂRINTELE TRAIAN GAŞPAR DIN HEZERIŞ LA 10 zile închisoare de stat 10 cor. amendă în hani, perderea drepturilor cetăţeneşti pe un an şi suportarea speselor de proces." [4]
- 18 August 1906 - Pe 18 august 1906, preotul Traian Gaşpar din Hezeriş, Caraş-Severin primeşte 10 zile de temniţă şi 800 de coroane amendă pentru portul tricolorului.
- 18 Martie 1907 - „Tribuna” (19 martie 1907) scria că: „inimosul preot român din Ezeriş (lângă Lugoj), Traian Gaşpar, a intrat, Luni în 18 Martie n., în temniţa de stat din Seghedin spre a-şi împlini pedeapsa de 10 zile temniţă de stat, la care a fost condamnat pentru delict contra dreptului de alegător al cetăţenilor, ce le-ar fi comis cu ocaziunea alegerei ultime dela Lugoj. Părintele Gaşpar a cerut amânare până în Iunie, deoarece d-sa este şi învăţător în comună, dar cererea i-a fost respinsă. Pe vremea alegerei dela Lugoj dl Gaşpar – la ordinul ministerului – va trebui să stea în temniţă”
- "Preot Traian Gașpar ort. com. Hezeriș, "..., ăn timpul războiului mondial încarcerat la Vacz și Seghedin, pentru propagarea ideilor naționale...""[5]
Necrologul său
- 1945 22 Aprilie 1945, în publicația "Foaia Diecezană": "Preot Traian Gaşpar. In etate de 75 ani, a trecut la cele vecinice, în ziua de 2 Aprilie 1945, Părintele Traian Gaşpar din Hezeriş. O boală grea îl ţintuise de multă vreme în pat. Adormitul în Domnul a suferit şi temniţă, în era maghiară, pentru ţinuta sa demnă şi românească. A păstorit zeci de ani turma care l-a condus, în ziua de 4 Aprilie a. c, cu multă durere la locul de vecinică odihnă."[6]
Note / Referințe