4 Septembrie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
1940 Regele Carol al II-lea demite guvernul Gigurtu și-l însărcinează pe generalul Ion Antonescu să formeze un nou guvern.
1941 Prin localitățile Ardealului de Nord invadat, organizațiile paramilitare ale "Zdrențăroșilor" și ale "Foștilor luptători" lipeau pe garduri și pe ziduri manifeste cu lozinca "Totul înapoi!", cerând violent "scoaterea limbii române din dialoguri pe stradă și localuri publice" (SSI; 72/1941; I 85) (pag 241 Țara Oașului în memoria documentelor)
1942 Începe bătălia de la Stalingrad în care 26 de divizii româneşti au luptat alături de forţele Axei. La sfârşitul bătăliei [2 februarie 1943], armata română pierdea 156.000 de ostaşi - morţi, dispăruţi şi prizonieri
1944 La 4 septembrie 1944, în cursul retragerii armatelor germano-ungare, unii localnici din Aita Seacă au asasinat cu cruzime mai mulți ostași români rămași în urma frontului. Pentru a pedepsi acest fapt, la 26 septembrie 1944, o unitate de voluntari din așa-numitul Batalion „Sumanele Negre” Iuliu Maniu a executat, după o judecată sumară, 11 persoane dintre autorii actului din 4 septembrie. / Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un număr rămas necunoscut de militari români, pe care i-au torturat și ucis. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 si 100 / Masacrele de la Aita Seacă au reprezentat două evenimente petrecute la 4 și respectiv 26 septembrie 1944 în satul Aita Seacă din comuna Bățani din zona secuiască a Ardealului de Nord. În cursul acestora, un număr încă neidentificat (aflat între 13 – cel mai probabil și 100) de militari români, izolați și aflați în retragere dezorganizată, au fost uciși în data de 4 septembrie
1958 Se desfăşoară la Bucureşti (4 - 22 septembrie) primul Concurs şi Festival Internaţional de Muzică „George Enescu”
1997 Echipa feminină de gimnastică a României cucerește medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfășurate la Lausanne, Elveția.
2010 La Conferinţa de la Viena, România a devenit membru fondator al Academiei Internaţionale Anticorupţie. Acordul de înfiinţare a fost semnat de către 35 de state din întreaga lume.

Fără descriere a modificării |
|||
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1487]] Prima atestare documentară a localităţii Horezu, judeţul Vâlcea | * [[1487]] Prima atestare documentară a localităţii Horezu, judeţul Vâlcea | ||
* [[1717]] înfrîngerea tătarilor de către populaţia Borşei la data de [[4 septembrie]] [[1717]] (vezi obeliscul din Cavnic) | * [[1541]] Asupra Transilvaniei se instaurează suzeranitatea Porții otomane. | ||
* [[1717]] înfrîngerea tătarilor de către populaţia Borşei la data de [[4 septembrie]] [[1717]] (vezi obeliscul din [[Cavnic]]) | |||
* [[1886]] Are loc un nou atentat asupra lui I.C. Brătianu. Vinovatul va fi condamnat la 20 de ani de muncă silnică | * [[1886]] Are loc un nou atentat asupra lui I.C. Brătianu. Vinovatul va fi condamnat la 20 de ani de muncă silnică | ||
* [[1902]] În Bichiş Ciaba, preotul Victor Popovici, | * [[1902]] În Bichiş Ciaba, preotul [[Victor Popovici]], eliberează ca şi până atunci un „extras” de botez în româneşte. Primăria pretinde ca certificatul să fie scris ungureşte. Preotul refuză. Primăria ridică în capul bietului preot român populaţia ungurească. Peste şase sute de oameni năvălesc asupra casei lui, spărgând şi nimicind totul, iar jandarmii şi oamenii poliţiei privesc şi râd. | ||
* [[1919]] Înființarea, la București, a „Societății Opera – artiștii asociați”; la 22 septembrie același an va lua numele de „Societatea lirică română Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu). | |||
* [[1925]] Se constituie, la Galaţi, Societatea muzical - culturală „Cântarea Dunării”, menită a contribui „prin coruri, muzică instrumentală şi teatru” la cultura poporului | * [[1925]] Se constituie, la Galaţi, Societatea muzical - culturală „Cântarea Dunării”, menită a contribui „prin coruri, muzică instrumentală şi teatru” la cultura poporului | ||
* [[1940]] Diosig.În ziua de 4 septembrie, armata maghiară năvălind în comună, care urma să fie cedată abia la 8 Septembrie, potrivit sentinţei arbitrare de la Viena, a deschis foc asupra grănicerilor români şi a ucis cinci grăniceri iar pe Lt. Lazăr Dumitru l-au rănit grav. Transportat la Debreţin, pe teritoriul Vechei Ungarii, acesta a murit în spital. Autorităţile maghiare l-au înmormântat în grabă, fără a încunoştiinţa Legaţia română din Budapesta. “ / Diosig: în 4 septembrie, năvălind în comună înaintea termenului prevăzut prin sentinţa arbitrală de la Viena, armata maghiară a omorât un locotenent şi 5 soldaţi români. | * [[1928]] România a aderat la Pactul privind interzicerea războiului ca instrument de politică națională - Pactul Briand-Kellogg, semnat, la Paris, în 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state. | ||
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> | |||
* [[1940]] Diosig.În ziua de 4 septembrie, armata maghiară năvălind în comună, care urma să fie cedată abia la 8 Septembrie, potrivit sentinţei arbitrare de la Viena, a deschis foc asupra grănicerilor români şi a ucis cinci grăniceri iar pe Lt. [[Lazăr Dumitru]] l-au rănit grav. Transportat la Debreţin, pe teritoriul Vechei Ungarii, acesta a murit în spital. Autorităţile maghiare l-au înmormântat în grabă, fără a încunoştiinţa Legaţia română din Budapesta. “ / Diosig: în 4 septembrie, năvălind în comună înaintea termenului prevăzut prin sentinţa arbitrală de la Viena, armata maghiară a omorât un locotenent şi 5 soldaţi români.</div> | |||
* [[1940]] Regele Carol al II-lea demite guvernul Gigurtu și-l însărcinează pe generalul Ion Antonescu să formeze un nou guvern. | |||
* [[1941]] Prin localitățile Ardealului de Nord invadat, organizațiile paramilitare ale "Zdrențăroșilor" și ale "Foștilor luptători" lipeau pe garduri și pe ziduri manifeste cu lozinca "Totul înapoi!", cerând violent "scoaterea limbii române din dialoguri pe stradă și localuri publice" (SSI; 72/1941; I 85) (pag 241 Țara Oașului în memoria documentelor) | * [[1941]] Prin localitățile Ardealului de Nord invadat, organizațiile paramilitare ale "Zdrențăroșilor" și ale "Foștilor luptători" lipeau pe garduri și pe ziduri manifeste cu lozinca "Totul înapoi!", cerând violent "scoaterea limbii române din dialoguri pe stradă și localuri publice" (SSI; 72/1941; I 85) (pag 241 Țara Oașului în memoria documentelor) | ||
* [[1942]] Începe bătălia de la Stalingrad în care 26 de divizii româneşti au luptat alături de forţele Axei. La sfârşitul bătăliei [2 februarie 1943], armata română pierdea 156.000 de ostaşi - morţi, dispăruţi şi prizonieri | * [[1942]] Începe bătălia de la Stalingrad în care 26 de divizii româneşti au luptat alături de forţele Axei. La sfârşitul bătăliei [2 februarie 1943], armata română pierdea 156.000 de ostaşi - morţi, dispăruţi şi prizonieri | ||
* [[1944]] La 4 septembrie 1944, în cursul retragerii armatelor germano-ungare, unii localnici din Aita Seacă au asasinat cu cruzime mai mulți ostași români rămași în urma frontului. Pentru a pedepsi acest fapt, la 26 septembrie 1944, o unitate de voluntari din așa-numitul Batalion „Sumanele Negre” Iuliu Maniu a executat, după o judecată sumară, 11 persoane dintre autorii actului din 4 septembrie. / Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un număr rămas necunoscut de militari români, pe care i-au torturat și ucis. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 si 100 / Masacrele de la Aita Seacă au reprezentat două evenimente petrecute la 4 și respectiv 26 septembrie 1944 în satul Aita Seacă din comuna Bățani din zona secuiască a Ardealului de Nord. În cursul acestora, un număr încă neidentificat (aflat între 13 – cel mai probabil și 100) de militari români, izolați și aflați în retragere dezorganizată, au fost uciși în data de 4 septembrie | * [[1944]] La 4 septembrie 1944, în cursul retragerii armatelor germano-ungare, unii localnici din Aita Seacă au asasinat cu cruzime mai mulți ostași români rămași în urma frontului. Pentru a pedepsi acest fapt, la 26 septembrie 1944, o unitate de voluntari din așa-numitul Batalion „Sumanele Negre” Iuliu Maniu a executat, după o judecată sumară, 11 persoane dintre autorii actului din 4 septembrie. / Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un număr rămas necunoscut de militari români, pe care i-au torturat și ucis. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 si 100 / Masacrele de la Aita Seacă au reprezentat două evenimente petrecute la 4 și respectiv 26 septembrie 1944 în satul Aita Seacă din comuna Bățani din zona secuiască a Ardealului de Nord. În cursul acestora, un număr încă neidentificat (aflat între 13 – cel mai probabil și 100) de militari români, izolați și aflați în retragere dezorganizată, au fost uciși în data de 4 septembrie | ||
* [[1958]] Se desfăşoară la Bucureşti (4 - 22 septembrie) primul Concurs şi Festival Internaţional de Muzică „George Enescu” | * [[1958]] Se desfăşoară la Bucureşti (4 - 22 septembrie) primul Concurs şi Festival Internaţional de Muzică „George Enescu” | ||
* [[1997]] Echipa feminină de gimnastică a României cucerește medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfășurate la Lausanne, Elveția. | |||
* [[2010]] La Conferinţa de la Viena, România a devenit membru fondator al Academiei Internaţionale Anticorupţie. Acordul de înfiinţare a fost semnat de către 35 de state din întreaga lume. | * [[2010]] La Conferinţa de la Viena, România a devenit membru fondator al Academiei Internaţionale Anticorupţie. Acordul de înfiinţare a fost semnat de către 35 de state din întreaga lume. | ||
== Nasteri == | == Nasteri == | ||
* [[1881]] Se naşte GEORGE BACOVIA (m. 1957), poet, laureat cu Premiul Ministerului Artelor, cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru Poezie , cu Premiul Naţional pentru Poezie „Ex aequo” | * [[1881]] Se naşte GEORGE BACOVIA (m. 1957), poet, laureat cu Premiul Ministerului Artelor, cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru Poezie , cu Premiul Naţional pentru Poezie „Ex aequo” | ||
* [[1881]] Radu Codreanu, biolog și citolog român, membru al Academiei Române (d. 1987) | |||
* [[1945]] Doina Furcoi, handbalistă română | |||
* [[1948]] Simona Arghir, handbalistă română (d. 1995) | |||
* [[1977]] Adrian Hădean, chef român, gastronom, blogger culinar | |||
* [[1982]] Valentin Negru, fotbalist român | |||
* [[1988]] Adelina Cojocariu, canotoare română | |||
* [[1989]] Constantin Gângioveanu, fotbalist român | |||
* [[1992]] Eduard-Michael Grosu, ciclist român | |||
== Decese == | == Decese == | ||
* [[1959]] Încetează din viaţă IULIU HAŢIEGANU (n. 1885), medic, membru al Academiei Române. | * [[1959]] Încetează din viaţă IULIU HAŢIEGANU (n. 1885), medic, membru al Academiei Române. | ||
* [[1968]] Victor Iliu, regizor, artist emerit, unul dintre maeștrii cinematografiei românești (n. 1912) | |||
* [[1992]] Dan Deșliu, poet român (n. 1927) | |||
* [[2002]] Cornel Vulpe, actor român (n. 1930) | |||
* [[2003]] Lola Bobescu, violonistă și profesoară română, stabilită în Belgia (n. 1920) | |||
== Sarbatori / Zile Speciale == | |||
* Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Prooroc Moise (calendar ortodox) | |||
== Link-uri == | |||
* [https://glasul.info/2025/09/04/4-septembrie-1940-crimele-de-razboi-de-la-diosig-armata-maghiara-a-omorat-un-locotenent-si-5-soldati-romani/ - 4 Septembrie 1940 – Crimele de război de la Diosig. Armata maghiară a omorât un locotenent şi 5 soldaţi români] |
Versiunea curentă din 5 septembrie 2025 00:26
Evenimente[modificare]
- 1487 Prima atestare documentară a localităţii Horezu, judeţul Vâlcea
- 1541 Asupra Transilvaniei se instaurează suzeranitatea Porții otomane.
- 1717 înfrîngerea tătarilor de către populaţia Borşei la data de 4 septembrie 1717 (vezi obeliscul din Cavnic)
- 1886 Are loc un nou atentat asupra lui I.C. Brătianu. Vinovatul va fi condamnat la 20 de ani de muncă silnică
- 1902 În Bichiş Ciaba, preotul Victor Popovici, eliberează ca şi până atunci un „extras” de botez în româneşte. Primăria pretinde ca certificatul să fie scris ungureşte. Preotul refuză. Primăria ridică în capul bietului preot român populaţia ungurească. Peste şase sute de oameni năvălesc asupra casei lui, spărgând şi nimicind totul, iar jandarmii şi oamenii poliţiei privesc şi râd.
- 1919 Înființarea, la București, a „Societății Opera – artiștii asociați”; la 22 septembrie același an va lua numele de „Societatea lirică română Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu).
- 1925 Se constituie, la Galaţi, Societatea muzical - culturală „Cântarea Dunării”, menită a contribui „prin coruri, muzică instrumentală şi teatru” la cultura poporului
- 1928 România a aderat la Pactul privind interzicerea războiului ca instrument de politică națională - Pactul Briand-Kellogg, semnat, la Paris, în 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state.
- 1940 Diosig.În ziua de 4 septembrie, armata maghiară năvălind în comună, care urma să fie cedată abia la 8 Septembrie, potrivit sentinţei arbitrare de la Viena, a deschis foc asupra grănicerilor români şi a ucis cinci grăniceri iar pe Lt. Lazăr Dumitru l-au rănit grav. Transportat la Debreţin, pe teritoriul Vechei Ungarii, acesta a murit în spital. Autorităţile maghiare l-au înmormântat în grabă, fără a încunoştiinţa Legaţia română din Budapesta. “ / Diosig: în 4 septembrie, năvălind în comună înaintea termenului prevăzut prin sentinţa arbitrală de la Viena, armata maghiară a omorât un locotenent şi 5 soldaţi români.
Nasteri[modificare]
- 1881 Se naşte GEORGE BACOVIA (m. 1957), poet, laureat cu Premiul Ministerului Artelor, cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru Poezie , cu Premiul Naţional pentru Poezie „Ex aequo”
- 1881 Radu Codreanu, biolog și citolog român, membru al Academiei Române (d. 1987)
- 1945 Doina Furcoi, handbalistă română
- 1948 Simona Arghir, handbalistă română (d. 1995)
- 1977 Adrian Hădean, chef român, gastronom, blogger culinar
- 1982 Valentin Negru, fotbalist român
- 1988 Adelina Cojocariu, canotoare română
- 1989 Constantin Gângioveanu, fotbalist român
- 1992 Eduard-Michael Grosu, ciclist român
Decese[modificare]
- 1959 Încetează din viaţă IULIU HAŢIEGANU (n. 1885), medic, membru al Academiei Române.
- 1968 Victor Iliu, regizor, artist emerit, unul dintre maeștrii cinematografiei românești (n. 1912)
- 1992 Dan Deșliu, poet român (n. 1927)
- 2002 Cornel Vulpe, actor român (n. 1930)
- 2003 Lola Bobescu, violonistă și profesoară română, stabilită în Belgia (n. 1920)
Sarbatori / Zile Speciale[modificare]
- Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Prooroc Moise (calendar ortodox)
Link-uri[modificare]





