5 Ianuarie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
| (Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1393]] S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi | * [[1393]] Roman I recunoștea suzeranitatea regelui Poloniei, Vladislav Jagello. Roman I folosește titulatura de “Noi Roman voievod al Moldovei și moștenitor (domnitor) al întregii Țării Românești de la munte până la malul mării” | ||
* [[1499]] Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, atacă şi înfrânge o oaste turcească care se întorcea cu pradă din Polonia. | * [[1393]] S-a încheiat tratatul de pace dintre [[Mircea cel Bătrân]], domnul Țării Românești (1386-1418), și sultanul [[Baiazid I]]. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi | ||
[[Fișier:5-Ianuarie-1917-Braila.jpg|right|thumb|200px|Brăila ocupată de germani la 5 Ianuarie 1917]] | |||
* [[1499]] [[Ştefan cel Mare]], voievodul Moldovei, atacă şi înfrânge o oaste turcească care se întorcea cu pradă din Polonia. | |||
* [[1716]] [[Nicolae Mavrocordat]] este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească | * [[1716]] [[Nicolae Mavrocordat]] este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească | ||
* [[1805]] Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului - | * [[1805]] Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului - Așezământul agrar al lui [[Alexandru Moruzi]] | ||
* [[1819]] Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote. | * [[1819]] Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote. | ||
* [[1828]] S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu. | * [[1828]] S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de [[Iordache Săulescu]]. | ||
* [[1859]] Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor | * <div style="background-color: #ddf5eb; border-style: dotted;"> [[1859]] Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul [[Alexandru Ioan Cuza]] participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor</div> | ||
* [[1917]] Trupele germane intrau in Braila | * <div style="background-color: #ddf5eb; border-style: dotted;"> [[1917]] Trupele germane intrau in Braila / Ocuparea de către trupele germano-bulgare a orașului Brăila</div> | ||
* [[1934]] S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi | * [[1934]] S–a format un guvern liberal condus de [[Gheorghe Tătărăscu]]. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui [[Carol al II-lea]], prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi | ||
* [[1961]] Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter | * [[1961]] Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost [[Radu Beligan]] (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter | ||
* [[1990]] Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române. | * [[1990]] Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române. | ||
== Nașteri == | == Nașteri == | ||
* [[1878]] S-a născut la Iași scriitorul [[Emil Gârleanu]] | * [[1878]] S-a născut la Iași scriitorul [[Emil Gârleanu]] | ||
* [[1896]] George Calboreanu, actor român (d. 1986) | |||
* [[1909]] Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (d. 1991) | |||
* [[1928]] Mihai Pălădescu, actor român (d. 1986) | |||
* [[1944]] Nifon Mihăiță, mitropolit al Târgoviștei | |||
* [[1947]] Erzsébet Ádám, actriță română de etnie maghiară (d. 2014) | |||
* [[1950]] Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și scriitor român (d. 1991) | |||
* [[1967]] Adrian Cioroianu, istoric, politician român | |||
* [[1973]] Irinel Ioan Stativă, politician român | |||
* [[1987]] Emilian Crețu, actor român din RM | |||
== Decese == | |||
* [[1995]] Andrei Ostap, sculptor și pictor român (n. 1921) | |||
* [[2009]] Mircea Stănescu, politician român, fiul jurnalistului Sorin Roșca Stănescu (n. 1969) | |||
* [[2010]] Toni Tecuceanu, actor român (n. 1972) | |||
* [[2019]] Emil Brumaru, poet român (n. 1938) | |||
* [[2022]] Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa) (n. 1938) | |||
== Zile Speciale / Sarbatori == | |||
* Sf. Mc. Teopempt și Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului – Post) (calendar creștin-ortodox) | |||
Versiunea curentă din 5 ianuarie 2025 18:54
Evenimente[modificare]
- 1393 Roman I recunoștea suzeranitatea regelui Poloniei, Vladislav Jagello. Roman I folosește titulatura de “Noi Roman voievod al Moldovei și moștenitor (domnitor) al întregii Țării Românești de la munte până la malul mării”
- 1393 S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi
- 1499 Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, atacă şi înfrânge o oaste turcească care se întorcea cu pradă din Polonia.
- 1716 Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească
- 1805 Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului - Așezământul agrar al lui Alexandru Moruzi
- 1819 Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote.
- 1828 S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
- 1859 Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor
- 1917 Trupele germane intrau in Braila / Ocuparea de către trupele germano-bulgare a orașului Brăila
- 1934 S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi
- 1961 Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter
- 1990 Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
Nașteri[modificare]
- 1878 S-a născut la Iași scriitorul Emil Gârleanu
- 1896 George Calboreanu, actor român (d. 1986)
- 1909 Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (d. 1991)
- 1928 Mihai Pălădescu, actor român (d. 1986)
- 1944 Nifon Mihăiță, mitropolit al Târgoviștei
- 1947 Erzsébet Ádám, actriță română de etnie maghiară (d. 2014)
- 1950 Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și scriitor român (d. 1991)
- 1967 Adrian Cioroianu, istoric, politician român
- 1973 Irinel Ioan Stativă, politician român
- 1987 Emilian Crețu, actor român din RM
Decese[modificare]
- 1995 Andrei Ostap, sculptor și pictor român (n. 1921)
- 2009 Mircea Stănescu, politician român, fiul jurnalistului Sorin Roșca Stănescu (n. 1969)
- 2010 Toni Tecuceanu, actor român (n. 1972)
- 2019 Emil Brumaru, poet român (n. 1938)
- 2022 Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa) (n. 1938)
Zile Speciale / Sarbatori[modificare]
- Sf. Mc. Teopempt și Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului – Post) (calendar creștin-ortodox)