Victor Lazăr: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 39 de versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
'''Victor Lazăr''' (n. 14 octombrie 1869, Porcești - d. 27 Ianuarie 1935, Sibiu) a fost un profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București
'''Victor Lazăr''' (n. 14 octombrie 1869, Porcești, Turnu Roșu, Sibiu - d. 27 Ianuarie 1935, Sibiu) a fost un profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București. A avut o strânsă prietenie cu [[Spiru Haret]] și [[Vasile Goldiș]]
* Și-a lăsat prin testament biblioteca sa pentru ASTRA, iar o parte din avere va servi ca burse pentru elevii merituoși ai Școlii normale din Cluj
* Membru al despărţământului Sibiu şi Cluj al „Astrei", al Comitetului societăţii „Cultura Poporului", al „For"-ului şi alte societăţi culturale, e nelipsit dela şedinţe, unde sfatul şi propunerile îi sunt luate în seamă.
[[Fișier:Victor-Lazar.jpg|right|thumb|Victor Lazăr]]
[[Fișier:Victor-Lazar.jpg|right|thumb|Victor Lazăr]]


== Biografie:  ==
== Biografie:  ==
* n. 14 octombrie 1869, Porcești
* n. 14 octombrie 1869, Porcești, Biserica „Sf. Nicolae” - Porcești, (zisă a lui Matei Basarab), a fostei mănăstiri
* d. 27 ianuarie 1935, Sibiu
* d. 27 ianuarie 1935, Sibiu
* tatăl său era învăţător în comuna Porceşti jud. Sibiu, apoi a trecut în curând ca director la şcoala grăniţărească din Jina, înfiinţată în 1871


== Educație:  ==
== Educație:  ==
 
* Şcoala primară o face la Saşi, în Sibiu
* Urmează Liceul german, tot în Sibiu
* la terminarea clasei V, când rămâne orfan de tată, trece la Seminar (Şcoala Normală) ortodox din acest oraş, fiind abia în etate de 15 ani.
* Cu ajutorul profesorilor, dar mai cu seamă cu a bunului profesor Dr. Ioan Crişanu, care ţinea locul de tată, e îndrăgostít de cărţile Bibliotecii Seminarului
* Nu părăseşte Şcoala Normală nici în vacanţele de vară, ci rămânând lângă cărţile lui dragi, se simţea ca în casa părintească.


== Carieră:  ==
== Carieră:  ==
* învățător în comunele Jina și Topârcea din jud. Sibiu
* învățător în [[comuna Jina]] și în [[comuna Topârcea]] din jud. Sibiu
* [[1888]] — [[1893]] învățător în [[comuna Jina]] din jud. Sibiu
* [[1893]] în 1893, la cerere, e transferat ca director la şcoala grăniţărească din [[Viştea de jos]], unde găseşte un popor dornic de învăţătură şi conducători înţelegători şi harnici
* scrie in „Tribuna" şi „Foaia Poporului", cele mai cunoscute organe de luptă naţională de pe acele timpuri
* [[1898]] în 1898 inimosul român, care nu cunoştea umilirea, întoarce spatele asupritorilor. Trece Carpaţii în ţara liberă, unde e primit frăţeşte şi numit învăţător de limba română la şcoala germană din Cozadia (Dobrogea)
* [[1900]] Dr, Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român, singururul partid românesc politic de pe atunci, îl cere, în 1900, înapoi, pentru a lua în mâini conducerea celor două organe de luptă: „Tribuna" şi „Foaia Poporului", Victor Lazăr nu se lasă mult rugat, ci revine la Sibiu
* redactor la Foaia poporului
* redactor la Foaia poporului
* membru fondator al ASTREI, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
* membru fondator al ASTREI, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
* bibliotecar ASTRA
* scrie articole în ziarul Tribuna din Sibiu
* scrie articole în ziarul Tribuna din Sibiu
* timp de 15 ani a fost ajutor de bibliotecar la Academia Română
* timp de 15 ani a fost ajutor de bibliotecar la Academia Română
* profesor la Școala normală din Cluj
* profesor la Școala normală din Cluj
* [[1926]] este pensionat dar își continuă munca neobosită pusă în slujba neamului românesc
* [[1926]] este pensionat dar își continuă munca neobosită pusă în slujba neamului românesc
* [[1927]] '''Victor Lazăr''' își anunță la 10 Octombrie 1927 prin intermediul unei scrisori trimise de la Cluj lui lui [[Horia Petra-Petrescu]], secretar literar al Asociaţiunii ASTRA, intenția de a deveni bibliotecar al ASTREI, respectiv „că nu e exclusă intrarea mea în serviciul Asociaţiunii, la bibliotecă şi la Biblioteca poporală”
* [[1928]] - [[1929]] bibliotecar ASTRA (cu un salariu de 8000 de lei lunar, titular la Serviciul de propagandă)


== Prigonit de unguri ==
== Prigonit de unguri ==
* [[1902]] La 21 Noiembrie 1902 Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.
* Autorităţile şcolare ungureşti aflând, că directorul şcoalei din Viştea împarte şi altora din bogăţia sufletului său românesc, îl urmăreşte, îl persecută şi-l ameninţă cu îndepărtarea din slujbă
* [[1902]] La 21 Noiembrie 1902 '''Victor Lazăr''', redactor la „'''Foaia Poporului'''”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.
* [[1903]] “Foaia Poporului” din [[19 Aprilie]] 1903 scria că: “La [[15 Aprilie]] 1903, redactorul responsabil al “Foii Poporului”, '''Victor Lazăr''' a fost dat în judecată pentru articolele “Credeul Românilor” şi “Răvaşul”.
* “Foaia Poporului” din [[3 Mai]] 1903 ne anunţă că la sfârşitul lui aprilie 1903, implicat într-un nou proces pentru schiţa istorică “Ioan Buteanu”, '''Victor Lazăr''' a fost condamnat la patru luni închisoare.
* hărțuit de autoritățile maghiare pleacă în Dobrogea, unde continuă să fie un semănător de lumină pentru români
* hărțuit de autoritățile maghiare pleacă în Dobrogea, unde continuă să fie un semănător de lumină pentru români
* pentru articolele scrise în ziarul Tribuna din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare
* [[1903]] Scrie articole curajioase, broşuri istorice, cari trezeau lumea satelor la conştiinţă naţională. Cea dintâi carte: „Biografia lui Ioan Buteanu, fost comandant de legiune română în 1848, care pentru simţământul său românesc a fost spânzurat de Unguri", i-a adus lui Victor Lazăr, autorul, o răsplată de 5 luni temniţă, pe care o face în Seghedin, in tovărăşia altor luptători, între 1 Mai — 30 Septemvrie 1903.
* pentru articolele scrise în ziarul '''Tribuna''' din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare
* după eliberarea din închisoarea ungurească ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia
* după eliberarea din închisoarea ungurească ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia
== Viața familială ==
* căsătorit cu [[Ana Victor Lazăr]],născută Florea, membru activ al ASTRA, fostă învățătoare și ea în tinerețe


== Cărți publicate ==
== Cărți publicate ==
* [[1921]] Legende istorice de pe pământul României
* [[1902]] I. Buteanu – schiță biografică (n.r. "Ioan Buteanu", apărută în 1902 în Sibiu, pentru care a făcut 5 luni temniţă în Seghedin)
* [[1903]] Românul American, Sibiu 1903. Ed. II, în 1904
* [[1904]] Icoane din istoria grecilor vechi (Icoane din Istoria Grecilor vechi, 1904, Sibiu)
* [[1910]] Die Südrumänen der Türkei und der angrenzenden, tipărită de Ministrul de externe român, 1910 Bucureşti (n.r. * Românii de sud din Turcia și țările limitrofe)
* [[1913]] Cetatea Sucevii, de K. A. Ronsdorfer, traducere după manuscrisul german, din încredinţarea Academiei Române, Bucureşti, 1913.
* [[1914]] Baronul David Urs de Margine, 1914, Bucureşti. Ed. II, în 1923, Sibiu
* [[1914]] Creșterea în familie (n.r. Creşterea în familie, scrisă pentru mamele române, premiată de Academia Română, cu premiul Alice Stirbey, 1914, Bucureşti.)
* [[1918]]  îngrijirea copilului mic până la înţercare, Sibiu, 1918.
* [[1921]] Ardealul și Ardelenii (n.r. Ardealul şi Ardelenii, 1921, Sibiu)
* [[1921]] Legende istorice de pe pământul României (n.r. Legende istorice de pe pământul României, Cluj, 1921. Ed. II, în 1922.)
* [[1923]] Clujul
* [[1923]] Clujul
* Ardealul și Ardelenii
* [[1923]] Istoria Românilor (n.r. Istoria Românilor, pentru şcoalele civile (medii) de Dr. I. Lupaş, întocmită pentru şcoalele normale de V. Lazăr, Cluj, 1923.)
* David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești
* [[1923]] David Urs de Mărgineni – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești
* Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
* [[1923]] Istoria şi instrucţia civică în şcoala normală, Cluj, 1923,
* I. Buteanu – schiță biografică
* [[1924]] Gheorghe Lazăr, Cluj, 1924
* Istoria Românilor
* [[1924]] Gheorghe Lazăr : conferență ținută în 5 august 1923 la Congresul dela Arad al Asociațiunii învățătorilor din Dacia Superioară
* [[1924]] Clujul, monografie istorică-statistică, Bucureşti, 1924.
* [[1924]] Istoria Românilor, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1924
* [[1925]] Momente din Istoria Universală, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1925.
* [[1925]] Calendarul poporului, pe 1902, 1903, 1924, 1925. Sibiu
* [[1928]] Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) (n.r. Răsboiul pentru întregirea neamului românesc, Sibiu, 1928)
* Istoria universală a popoarelor vechi
* Istoria universală a popoarelor vechi
* Românii de sud din Turcia și țările limitrofe
* [[1928]] Copii cu renume, Biografii povestite tinerimii noastre
* Cultivați legume în grădinile voastre
* [[1928]] Cultivați legume în grădinile voastre (n.r. Cultivaţi legume în grădinile voastre! Sibiu, 1928.)
* [[1928]] Răsboiul româno-ruso-turc din 1877-1878. Andreiu Florea Curcanul sau Cum e romînul la răsboiu : povestire din 1877-1878. Câteva poezii despre răsboiul din 1877-1878 (coautor, cu Nicolae Gane) (n.r. Răsboiul româno-ruso-turc din 1877—78. Sibiu, 1928)
* [[1929]] Calendarul „Astrei", pe 1929, Sibiu.
* [[1930]] Calendarul „Foii Noastre", pe 1930, Sibiu.
* [[1930]] Asociaţiunea „Astra", păreri şi propuneri, Sibiu, 1930
* [[1931]] Asociaţiunea „Astra", evoluţia frământărilor culturale din sânul „Astrei", pe baza rapoartelor şi proceselor verbale, cuprinse în publicaţiile ei, Sibiu, 1931, (Memoriu).
* [[1931]] Calendarul „Dacia Traiană", pe 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, Sibiu
* [[1931]] Inul şi cânepa, Bucureşti, 1931


<hovergallery>
<hovergallery>
Linia 41: Linia 82:
Image:Victor-Lazar-00.jpg
Image:Victor-Lazar-00.jpg
Image:Victor-Lazar-01.jpg
Image:Victor-Lazar-01.jpg
Image:Icoane-din-istoria-vechilor.jpg
Image:Crestere-in-familie.jpg
Image:Ardealul-si-ardelenii.jpg
Image:Legende-istorice-de-pe-pama.jpg
Image:Clujul-1923.jpg
Image:David-Urs-de-Margineni.jpg
Image:Rasboiul-pentru-intregirea-.jpg
Image:Cultivati-legume.jpg
Image:Inul-si-canepa.jpg
</hovergallery>
</hovergallery>

Versiunea curentă din 22 noiembrie 2024 13:27

Victor Lazăr (n. 14 octombrie 1869, Porcești, Turnu Roșu, Sibiu - d. 27 Ianuarie 1935, Sibiu) a fost un profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București. A avut o strânsă prietenie cu Spiru Haret și Vasile Goldiș

  • Și-a lăsat prin testament biblioteca sa pentru ASTRA, iar o parte din avere va servi ca burse pentru elevii merituoși ai Școlii normale din Cluj
  • Membru al despărţământului Sibiu şi Cluj al „Astrei", al Comitetului societăţii „Cultura Poporului", al „For"-ului şi alte societăţi culturale, e nelipsit dela şedinţe, unde sfatul şi propunerile îi sunt luate în seamă.
Victor Lazăr

Biografie:[modificare]

  • n. 14 octombrie 1869, Porcești, Biserica „Sf. Nicolae” - Porcești, (zisă a lui Matei Basarab), a fostei mănăstiri
  • d. 27 ianuarie 1935, Sibiu
  • tatăl său era învăţător în comuna Porceşti jud. Sibiu, apoi a trecut în curând ca director la şcoala grăniţărească din Jina, înfiinţată în 1871

Educație:[modificare]

  • Şcoala primară o face la Saşi, în Sibiu
  • Urmează Liceul german, tot în Sibiu
  • la terminarea clasei V, când rămâne orfan de tată, trece la Seminar (Şcoala Normală) ortodox din acest oraş, fiind abia în etate de 15 ani.
  • Cu ajutorul profesorilor, dar mai cu seamă cu a bunului profesor Dr. Ioan Crişanu, care ţinea locul de tată, e îndrăgostít de cărţile Bibliotecii Seminarului
  • Nu părăseşte Şcoala Normală nici în vacanţele de vară, ci rămânând lângă cărţile lui dragi, se simţea ca în casa părintească.

Carieră:[modificare]

  • învățător în comuna Jina și în comuna Topârcea din jud. Sibiu
  • 18881893 învățător în comuna Jina din jud. Sibiu
  • 1893 în 1893, la cerere, e transferat ca director la şcoala grăniţărească din Viştea de jos, unde găseşte un popor dornic de învăţătură şi conducători înţelegători şi harnici
  • scrie in „Tribuna" şi „Foaia Poporului", cele mai cunoscute organe de luptă naţională de pe acele timpuri
  • 1898 în 1898 inimosul român, care nu cunoştea umilirea, întoarce spatele asupritorilor. Trece Carpaţii în ţara liberă, unde e primit frăţeşte şi numit învăţător de limba română la şcoala germană din Cozadia (Dobrogea)
  • 1900 Dr, Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român, singururul partid românesc politic de pe atunci, îl cere, în 1900, înapoi, pentru a lua în mâini conducerea celor două organe de luptă: „Tribuna" şi „Foaia Poporului", Victor Lazăr nu se lasă mult rugat, ci revine la Sibiu
  • redactor la Foaia poporului
  • membru fondator al ASTREI, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
  • scrie articole în ziarul Tribuna din Sibiu
  • timp de 15 ani a fost ajutor de bibliotecar la Academia Română
  • profesor la Școala normală din Cluj
  • 1926 este pensionat dar își continuă munca neobosită pusă în slujba neamului românesc
  • 1927 Victor Lazăr își anunță la 10 Octombrie 1927 prin intermediul unei scrisori trimise de la Cluj lui lui Horia Petra-Petrescu, secretar literar al Asociaţiunii ASTRA, intenția de a deveni bibliotecar al ASTREI, respectiv „că nu e exclusă intrarea mea în serviciul Asociaţiunii, la bibliotecă şi la Biblioteca poporală”
  • 1928 - 1929 bibliotecar ASTRA (cu un salariu de 8000 de lei lunar, titular la Serviciul de propagandă)

Prigonit de unguri[modificare]

  • Autorităţile şcolare ungureşti aflând, că directorul şcoalei din Viştea împarte şi altora din bogăţia sufletului său românesc, îl urmăreşte, îl persecută şi-l ameninţă cu îndepărtarea din slujbă
  • 1902 La 21 Noiembrie 1902 Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.
  • 1903 “Foaia Poporului” din 19 Aprilie 1903 scria că: “La 15 Aprilie 1903, redactorul responsabil al “Foii Poporului”, Victor Lazăr a fost dat în judecată pentru articolele “Credeul Românilor” şi “Răvaşul”.
  • “Foaia Poporului” din 3 Mai 1903 ne anunţă că la sfârşitul lui aprilie 1903, implicat într-un nou proces pentru schiţa istorică “Ioan Buteanu”, Victor Lazăr a fost condamnat la patru luni închisoare.
  • hărțuit de autoritățile maghiare pleacă în Dobrogea, unde continuă să fie un semănător de lumină pentru români
  • 1903 Scrie articole curajioase, broşuri istorice, cari trezeau lumea satelor la conştiinţă naţională. Cea dintâi carte: „Biografia lui Ioan Buteanu, fost comandant de legiune română în 1848, care pentru simţământul său românesc a fost spânzurat de Unguri", i-a adus lui Victor Lazăr, autorul, o răsplată de 5 luni temniţă, pe care o face în Seghedin, in tovărăşia altor luptători, între 1 Mai — 30 Septemvrie 1903.
  • pentru articolele scrise în ziarul Tribuna din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare
  • după eliberarea din închisoarea ungurească ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia

Viața familială[modificare]

  • căsătorit cu Ana Victor Lazăr,născută Florea, membru activ al ASTRA, fostă învățătoare și ea în tinerețe

Cărți publicate[modificare]

  • 1902 I. Buteanu – schiță biografică (n.r. "Ioan Buteanu", apărută în 1902 în Sibiu, pentru care a făcut 5 luni temniţă în Seghedin)
  • 1903 Românul American, Sibiu 1903. Ed. II, în 1904
  • 1904 Icoane din istoria grecilor vechi (Icoane din Istoria Grecilor vechi, 1904, Sibiu)
  • 1910 Die Südrumänen der Türkei und der angrenzenden, tipărită de Ministrul de externe român, 1910 Bucureşti (n.r. * Românii de sud din Turcia și țările limitrofe)
  • 1913 Cetatea Sucevii, de K. A. Ronsdorfer, traducere după manuscrisul german, din încredinţarea Academiei Române, Bucureşti, 1913.
  • 1914 Baronul David Urs de Margine, 1914, Bucureşti. Ed. II, în 1923, Sibiu
  • 1914 Creșterea în familie (n.r. Creşterea în familie, scrisă pentru mamele române, premiată de Academia Română, cu premiul Alice Stirbey, 1914, Bucureşti.)
  • 1918 îngrijirea copilului mic până la înţercare, Sibiu, 1918.
  • 1921 Ardealul și Ardelenii (n.r. Ardealul şi Ardelenii, 1921, Sibiu)
  • 1921 Legende istorice de pe pământul României (n.r. Legende istorice de pe pământul României, Cluj, 1921. Ed. II, în 1922.)
  • 1923 Clujul
  • 1923 Istoria Românilor (n.r. Istoria Românilor, pentru şcoalele civile (medii) de Dr. I. Lupaş, întocmită pentru şcoalele normale de V. Lazăr, Cluj, 1923.)
  • 1923 David Urs de Mărgineni – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești
  • 1923 Istoria şi instrucţia civică în şcoala normală, Cluj, 1923,
  • 1924 Gheorghe Lazăr, Cluj, 1924
  • 1924 Gheorghe Lazăr : conferență ținută în 5 august 1923 la Congresul dela Arad al Asociațiunii învățătorilor din Dacia Superioară
  • 1924 Clujul, monografie istorică-statistică, Bucureşti, 1924.
  • 1924 Istoria Românilor, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1924
  • 1925 Momente din Istoria Universală, pentru şcoalele normale şi secundare, Cluj, 1925.
  • 1925 Calendarul poporului, pe 1902, 1903, 1924, 1925. Sibiu
  • 1928 Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) (n.r. Răsboiul pentru întregirea neamului românesc, Sibiu, 1928)
  • Istoria universală a popoarelor vechi
  • 1928 Copii cu renume, Biografii povestite tinerimii noastre
  • 1928 Cultivați legume în grădinile voastre (n.r. Cultivaţi legume în grădinile voastre! Sibiu, 1928.)
  • 1928 Răsboiul româno-ruso-turc din 1877-1878. Andreiu Florea Curcanul sau Cum e romînul la răsboiu : povestire din 1877-1878. Câteva poezii despre răsboiul din 1877-1878 (coautor, cu Nicolae Gane) (n.r. Răsboiul româno-ruso-turc din 1877—78. Sibiu, 1928)
  • 1929 Calendarul „Astrei", pe 1929, Sibiu.
  • 1930 Calendarul „Foii Noastre", pe 1930, Sibiu.
  • 1930 Asociaţiunea „Astra", păreri şi propuneri, Sibiu, 1930
  • 1931 Asociaţiunea „Astra", evoluţia frământărilor culturale din sânul „Astrei", pe baza rapoartelor şi proceselor verbale, cuprinse în publicaţiile ei, Sibiu, 1931, (Memoriu).
  • 1931 Calendarul „Dacia Traiană", pe 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, Sibiu
  • 1931 Inul şi cânepa, Bucureşti, 1931
librarie.net