Ion Cacalețeanu: Diferență între versiuni
Linia 16: | Linia 16: | ||
* [[1821]] În perioada revoluţiei din anul 1821, [[Ion Cacaleţeanu]] făcea parte din Tribunalul militar,"compus din Hagi Prodan, Macedonschi, Creţescu şi Cacaleţeanu, în judecata căruia ([[Tudor Vladimirescu]]) dădea pe amăuţii şi pandurii cei vinovaţi" | * [[1821]] În perioada revoluţiei din anul 1821, [[Ion Cacaleţeanu]] făcea parte din Tribunalul militar,"compus din Hagi Prodan, Macedonschi, Creţescu şi Cacaleţeanu, în judecata căruia ([[Tudor Vladimirescu]]) dădea pe amăuţii şi pandurii cei vinovaţi" | ||
* căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu | * căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu | ||
* Astfel, a fost numit "ipistat" la Drăgăşani în judeţul Vâlcea. | |||
== Viața familială == | == Viața familială == |
Versiunea de la data 17 noiembrie 2024 00:06
Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) (născut 1779 - decedat a 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat) a fost căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu și a cărui urmaș, maiorul Ggheorghe Cacalițeanu l-a predat la 17 mai 1882 autorităților statului
- lui Ion (Enache) Cacalețeanu, pandur și el, comandantul artileriei în timpul mișcării i-a încredințat Tudor Vladimirescu – înainte de a fi arestat de eteriști, la Golești, și dus la Târgoviște, unde era sediul Eteriei –, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală
- Ion (lanache) Cacaleţeanu, comandant al tunarilor lui Tudor Vladimi rescu, apropiat colaborator al acestuia, salvatorul şi păstrătorul steagului şi al altor relicve de la 1821 (din Albumul familiei Caletzeanu-Craiova).
Biografie:
- născut în anul 1779
- decedat la 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat
- Nume alternative - Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu)
Educație:
- a urmat cursurile Academiei Militare din Petersburg, oraş din Rusia
Carieră:
- A participat la războiul ruso-turc din anii 1806 - 1812, moment care a marcat cunoştinţa sa cu Tudor Vladimirescu, fiind decorat, ca şi acesta, cu ordinul "Sf. Vladimir"
- 1821 În perioada revoluţiei din anul 1821, Ion Cacaleţeanu făcea parte din Tribunalul militar,"compus din Hagi Prodan, Macedonschi, Creţescu şi Cacaleţeanu, în judecata căruia (Tudor Vladimirescu) dădea pe amăuţii şi pandurii cei vinovaţi"
- căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu
- Astfel, a fost numit "ipistat" la Drăgăşani în judeţul Vâlcea.
Viața familială
- Gheorghe Cacaliceanu (Cacalețeanu) (1826-1890), om politic conservator, care a fost de mai multe ori primar al Craiovei. A fost fiul lui Ion Cacaliceanu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat ascuns steagul de luptă al acestuia
Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu
- 1882 A avut loc ceremonia de predare a Steagului de lupta nationala al lui Tudor Vladimirescu.În garnizoana Craiova, maiorul G. Cacalețeanu, fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, a predat steagul și a ținut o cuvântare. Acesta a fost păstrat cu sfinţenie de urmaşii căpitanului de panduri Ion Cacalețeanu, datorită lor, în anul 1882 la 17 mai Stindardul de Luptă intrând în patrimoniul naţional
- 1 Deţinătorul steagului, G. I. Cacaleţeanu, fiul comandantului tunarilor lui Tudor Vladimirescu, observa doar, în 1 873, că pînza steagului „este de mătase albastră, care şi-a pierdut oarecum culoarea sa primitivău ; la fel
vedea şi corespondentul lui C. D. Aricescu, avocatul craiovean M. T. Stătescu : „steagul este de mătase, d-o culoare havaiie (albastru), care acum a Început să fie verzuie din cauza vechimei". Dublura din pînză albastră, după o mărturie de epocă, i-a fost aplicată flamurei steagului, prin Încheiere, înaintea donării