1 mai: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
* [[1359]]: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. | * [[1359]]: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol. | ||
* [[1581]]: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. | * [[1581]]: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei. | ||
* [[1600]]: [[Mihai Viteazul]] își așeză tabăra la Prejmer, județul Brașov | |||
* [[1821]]: Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. | * [[1821]]: Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. | ||
* [[1831]]: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. | * [[1831]]: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească. | ||
Versiunea de la data 19 mai 2020 21:02
Evenimente
- 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
- 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
- 1600: Mihai Viteazul își așeză tabăra la Prejmer, județul Brașov
- 1821: Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
- 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
- 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864)
- 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român douâ ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
- 1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
- 1923, a fost înfiinţat Consulatul General Onorific al României la Osaka
- 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
- 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
Nașteri
- 1859: Alexandru Philippide, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române (d. 1933)
- 1892: Grigore T. Popa, medic român, născut în satul Șurănești (azi Emil Racoviță), jud Vaslui
- 1896: Mihai Ralea, sociolog și politician român, membru al Academiei Române (d. 1964)
- 1904: Paul Sterian, poet român (d. 1984)
- 1921: Vladimir Colin, scriitor român (d. 1991)
- 1923: Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator, caricaturist român (d. 1989)
- 1928: Ion Ianoși, critic și istoric literar, eseist și filosof român de etnie evreiască, membru de onoare (2001) al Academiei Române (d. 2016)
- 1930: Theodor Hristea, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2009)
- 1936: Anatol Codru, regizor și scenarist român din Republica Moldova (d. 2010)
- 1938: Camelia Zorlescu, actriță română
- 1946: Gheorghe Mardare, critic român de artă din Republica Moldova
- 1955: Gheorghe Costin, dirijor român
- 1961: Octavian-Claudiu Radu, politician român
- 1962: Maia Morgenstern, actriță română de teatru și film