Aczel Ede: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
Linia 5: Linia 5:
* Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze
* Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze
* Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. (n.r. Wesselényi Lövész Egyesület)
* Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. (n.r. Wesselényi Lövész Egyesület)
* în noaptea din 13/14 septembrie 1940  echipe de soldati horthysti, în parte în stare de ebrietate, condusi de locotenentul [[Vasvári Zoltán]] din [[regimentul 201 motorizat]] din Budapesta, însotite de formatiuni horthyste paramilitare, precum si de circa 25 de elemente sovine, din comuna Ip, au atacat, pe neasteptate, populatia româneasca lipsita de aparare, masacrînd-o.


== Condamnat pentru crime de război ==
== Condamnat pentru crime de război ==

Versiunea de la data 13 mai 2020 19:32

1943 La Șimleul Silvaniei, baronul Aczel Ede (în maghiară ortografiat Ede Atzél), unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat că-și dorește "Ungaria fără naționalități!" (pag. 236 Ț.O.)

Acțiuni horthyste

  • baronul Aczel Ede a elaborat un program de maghiarizare a românilor
  • Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze
  • Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. (n.r. Wesselényi Lövész Egyesület)

Condamnat pentru crime de război

  • 1946 Tribunalul Poporului de la Cluj-Napoca l-a condamnat în absență la 20 de ani de închisoare

Încercări de reabilitare în Ungaria

  • 1994 Președintele Ungariei, Árpád Göncz, îl numește pe Aczel Ede într-o scrisoare, liderul onorabil al Asociației Naționale de Rezistență (Nemzeti Ellenállási Szövetség)
  • 1996 în orașul Gödöllő din Ungaria este amplasată o placă în onoarea sa, cu inscripția "Erou al rezistenței naționale maghiare"