17 Octombrie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1448]] O armată maghiară condusă de [[Iancu de Hunedoara]] a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la [[Kosovo Polje]] | * [[1448]] O armată maghiară condusă de [[Iancu de Hunedoara]] a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la [[Kosovo Polje]] | ||
* [[1595]] are loc Bătălia de la Giurgiu; Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu; | |||
* [[1878]] În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei | * [[1878]] În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei | ||
* [[1940]] Raportul Consulului general [[Ion Chinezu]] (Consulul general al României la Cluj) despre situația din Cluj ( vezi "Dictatul de la Viena, Transilvania și relațiile româno-ungare", de [[Vasile Pușcaș]]) | * [[1940]] Raportul Consulului general [[Ion Chinezu]] (Consulul general al României la Cluj) despre situația din Cluj ( vezi "Dictatul de la Viena, Transilvania și relațiile româno-ungare", de [[Vasile Pușcaș]]) | ||
Versiunea de la data 17 octombrie 2020 14:51
Evenimente
- 1448 O armată maghiară condusă de Iancu de Hunedoara a atacat fără succes armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea în a doua bătălie de la Kosovo Polje
- 1595 are loc Bătălia de la Giurgiu; Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu;
- 1878 În România este acreditat primul ambasador străin, în persoana contelui László Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro-Ungariei
- 1940 Raportul Consulului general Ion Chinezu (Consulul general al României la Cluj) despre situația din Cluj ( vezi "Dictatul de la Viena, Transilvania și relațiile româno-ungare", de Vasile Pușcaș)