Zaharie Neamțu

Zaharie Neamțu a fost un învățător român din comuna Pleșcuța, județul Arad, prigonit de către autoritățile maghiare. A mai fost învățător și în localitatea Zimbru din comuna Gurahonț, județul Arad

Biografie

• făcea parte din generația memorandiștilor români

Carieră

• învățător în comuna Pleșcuța, județul Arad
• 1900 8/21 Iulie 1900, Tribuna poporului, Arad - "După răspunsurile date la examene, rezultatul examenului în general a fost bun, căci din 33 examene ţinute, s'a constatat că examen bun au dat 19 învăţători, îndestulător 9, iar netndestulitor 5 inşi. Inveţătorii, cari au dat examene mal bune sunt: L Sabo (Guravale), G. Tomşa (Holtmizei), S, Dorea (Saturau), Z. Neamţu (Pleşcuţa), Mihaiu Vida, Enea Joldea, Parascheva Moldovan (Halmagiu) ş. a."
• 1905 pe 17/30 Iulie la Iosășel (Iosaș), în piesa de teatru "Ură și dragoste", Zaharie Neamțu joacă rolul lui Pralea (n.r. ziarul Tribuna Poporului,nr. 146 19/6 August 1905, Arad)
• 1907 învățătorul Zaharie Neamțu din Pleșcuța, jud Arad, publică în Tribuna poporului din 21-oct-1907 o declarație de rectificare împotriva românilor care nu au votat cu naționaliștii români
• 1913 Lui Zaharie Neamțu i se elibera un duplicat, Biserica și școala, 8 decembrie 1913
• 1919 25 Septembrie 1919, este numit învățător la școala primară de stat din satul Zimbru, comuna Gurahonț, jud. Arad (n.r. Ziarul Românul din 25 septembrie 1919, Arad)
• 1924 Învățătorul Zaharie Neamțu donează pentru "Casa studenților" / "Casa studențească" din Iași și a unui "Cămin studențesc" suma de 30 de lei (n.r. ziarul Libertatea, 21 august 1924, Orăștie)
• 1927 La 6 noimbrie 1927 Zaharie Neamțu (n.r. din Zimbru, învățător în Zimbru) este menționat de către preotul S. Juga că a luat parte la ceremonia religioasă oficiată la Iosășel, Guravăii
• 1931 În anul 1931 deja era pensionat, fiind pomenit în publicația Biserica și școala nr. 44 de la 1 Noiembrie 1931 ca fiind prezent la o manifestare religioasă în zilele de 17 și 18 octombrie 1931

Prigoana maghiară

• 1905 Ziarul Gazeta Transilvaniei din 10/23 decembrie 1905 nota: "Ziarului „As Újság“ i-se depeşăză din Arad cu data de 20 Decemvrie: »Gendarmeria din Hălmagiu a arestat azi dimineaţă pe Zaharie Neamţu, înînvăţător român în Plescuţa, fiindcă Dumineca trecută la o adunare a ţinut un discurs aţâţător. Gendarmii au pus pe înveţător în fiare şi l’au escortat la procuratura din Arad. Procurorul Szabolcsai a luat imediat interogatorul lui Neamţu Şi confirmând deţinerea, a ordonat internarea lui în arestul preventiv din Arad.«"
• 1905 31 Decembrie / 12 Ianuarie 1906, învăţătorul Zaharie Neamţu din Pleşcuţa este adus ferecat în temniţa din Arad, învinuit, că a aţîţat poporul la răscoală (Tribuna poporului, 31 Decembrie / 12 Ianuarie 1906)

Zaharie Neamțu, învățător român

• 1906 Plescuta - Arad. Invatatorul Zaharie Neamțu primeste 2 zile inchisoare pentru agitatie. / Neamţu, învăţător, în Plescuţa (cott. Arad), e osândit la 2 zile închisoare, pentru „agitaţii”.

Zaharie Neamțu, învățător român

• 1908 Învățătorul Zaharie Neamțu este achitat într-un proces de calomnie în care fusese acuzat de calomnie de către notarul Skonda Laszlo și cârciumarul Schiller Mor. Cauza învățătorului Zaharie Neamțu a fost apărată în instanță de către avocatul Iustin Marșieu
• 1908 Decembrie. Ziarul »Aradi Közlönye de azi scriind sub titlul » Martirul dreptăţii « despre cazul d-lui Z. Neamţu încheie astfel : învăţătorul târât pe nedreptul şi-a primit în sfârşit satisfacţie, dar sentinţa strictă a judecătoriei din Halmagiu a produs grîoaza în comună şi n cercul Halmaglului.

Procesul de calomnie

• Martirul dreptăţii - Luni s-a desbătut inaintea tribunalului din Arad un proces de calomnie, învinuit era învăţătorul Zaharie Neamţu din Pleşcuţa. Istoricul acestui proces e următorul: Cunoscută fiind uzura, la care este expus poporul român din părţile Halmaglului, din partea cămătarilor, învăţătorul Neamţu pe baza unei ordinaţiuni ministeriale, care cerea ca din oficiu să se pună capăt stoarcerii poporului, cunoscând nişte cazuri mai grele de uzură ale notarului Skonda László şi a cârclumarului Schiller Mór din Pieşcuţa, le a arătat procuraturei din Arad încă în anul 1903. Procuratura la rândul el a ordonat cercetare incontra acelor uzurari, notaru Skonda a fost şi suspendat din oficiu pe un an, şi s-au descoperit peste 25 cazuri de uzură, în cari în unele s-a constatat că s-a luat camătă de 65 şî 110 la sută. Procuratura i-a pus sub acuză dar tribunalul din Arad i-a mântuit pe uzurari, cari s'au apărat pe motivul că tirani! s'au învoit ca să plătească camătă aşa mare (?). Sentinţa aceasta a fost apobată şi de forurile superioare: Tabla regească şi Curie. Atâta a mai trebuit, ca Skonda László şi Schüler Mór, să se dea ei de către pădure şi să faci proces de calomniere învăţătorului Z. Neam{u. Procuratura din Arad a respins punerea sub acuză a învăţătorului Neamţu pe motiv, că cele arătate de acesta încentra uzurarllor sunt adevărate. A sărit apoi întru apărarea onoarei coconilor Skonda şi Schiller, advocatul din HIImaglu dr. Román István, cel ţinut de români, şi-a făcut proces de calomnie Ia judecătorii din Haimaciu Incontra dlui Neamţu, care a şi fost osândit la trei luni temniţă. Învăţătorul Neamţu a dat apelată în contra sentinţei şi astfel cazul a ajuns la tribunalul din Arad, care ocupându-se ieri de el, sub preşedinţia lui losif Gillu, după apărarea strălucită a diui adv. dr. ăIustin Marşieu a nimicit sentinţa judecătoriei cercuale achitând pe învăţătorul Z. Neamţu, pentrucă acuzele ridicate de el Incontra lui Skonda şi Schiller s'au constatat de adevărate. Ziarul »Aradi Közlönye de azi scriind sub titlul » Martirul dreptăţii « despre cazul diui Z. Neamţu încheie astfel : > învăţătorul tărît pe nedreptul şi-a primit în sfârşit satisfacţie, dar sentinţa strictă a judecătoriei din Halmagiu a produs groaza în comună şi In cercul Halmaglului. De atunci n'au mai fost aduse la cunoştinţa procuraturei din Arad nici un caz de uzură din acele părţi (Cu toate că-s multe l N. R.) şi uzurarii pot stoarce poporul neconturbaţi, Căci cine se expune, jerifindu-se pe sine pentru interesul public, când ştie, că procesul se trăgănează ani de arând ui şi este încărcat de spese enorme, ba încă — precum arată pilda de mal sus — judecătoria îl mai şi înfundă cu luni de temniţă. Ţărănimea sărăceşte pe zi ce merge, In ministeriu însă şi In anchetele ştiinţifice bărbaţi aleşi îşi frământă capul întrebându-se : ce poate fl cauza mizeriei poporului? Orice comentar e de prisos.Cândva, târziu, dreptatea totuşi trebue să învingă.

Zaharie Neamțu, învățător român școala din Zimbru

Viața familială

• Căsătorit cu Veca Neamțu
• Se cunoaște că a avut un fiu, născut la Pleșcuța, Coriolan Neamțu, educat în spirit patriotic
• "Neamțu Coriolan, elev caporal, n. 1900 în Pleșcuța Hălmagiu, jud. Arad (tatăl: Zaharie Neamțu, înv.; mama: Veca):a devenit funcționar în municipiul Satu Mare, căsătorit, are copii: Coriolan, născut la Satu Mare în anul 1925"

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Referințe / Bibliografie

• 1900 21 Iulie 1900, Tribuna poporului, Arad
• 1905 ziarul Tribuna Poporului,nr. 146 19/6 August 1905, Arad
• 1905 Ziarul Gazeta Transilvaniei din 10/23 decembrie 1905
• 1906 Tribuna popoului, 12-ian-1906, Arad
• 1908 Tribuna poporului, 12/25 martie 1908, Arad
• 1919 Ziarul Românul, 25 Septembrie 1919, Arad
• 1934 AMH. Fişa nr. 138, din 21 VII 1934. Inf. Zaharie Neamţu, înv. pens. din Pleşcuţa
• Suferințele din Ardeal, de Vasile Stoica
• Ținutul Hălmagiului, de Traian Mager
• Urmașii lui Attila, de Radu Theodoru