Eugen Nyeki

Eugen Nyeki (n.r. scris și ca Niechi, NYEKI,NYCKI, NIKI) (n. comuna Virtiș, Bihor - d. 1940) a fost un avocat român, delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, reprezentând comitatul (n.r. județul) Bihor, cercul Ceica.

• Alături de el mai făceau parte ca delegați din cecu Ceica și Alexandru Golea, preot Hideşul-nou; Dr. Emil P. Groza, adv., Dr. Ioan Iacob, adv,, ambii din Ceica; Ioan Porj, econ., Duşeşti;

Eugen Nyeki

• În presa vremii de început de secol XX îl găsim pe dr. av. Eugen Nyeki implicat foarte activ în viața socială și culturală a Beiușului și a județului Bihor. Îl găsim foarte des pe listele de donatori pentru diverse cauze românești sau prezent la evenimente identitare românești.
• Nume alternative: Eugeniu Niechi, Eugen Nyeki, Eugen Nycki, Eugen Niki, Eugeniu Niechi, Eugen Nichi

Biogafie

• n. comuna Virtiș, Bihor
• d. 1940
• face parte dintr-o veche familie românească, Nichi de Preluca din Medieșul-Aurit, înnobilată la 1629 pentru merite militare

Educația

• studiat la Liceul din Beiuș
• a urmat cursurile Facultății de drept de la Oradea
• 1902 - 1903 student al Academiei de Drept din Oradea, iar în dreptul localității natale este trecut Léta-Vértes, adică Virtiș
• 1905 - 1906 îl regăsim ca membru activ în "Societatea Hilaria", Eugeniu Nyéki, stud. jur. c. IV

"Societatea Hilaria"

• 1906 16 Ianuarie - 1906 ianuarie 16. Oradea. Protocol încheiat în şedinţa comitetului Reuniunii de cîntări „Hilaria* care dezbate programul concertului din 22 iebruarie şi organizarea acestuia. PROTOCOL luat în şedinţa com. reuniunei de cântări „Hilaria" ţinută la 16 ianuarie st. n. 1906. Preşedinte: Dr. Florian Duma, secretar Nicolau Firu. Prezenţi: Mihai Szilagyi, Teodor Prodanovici, Ioan Petra, Victor Mercea, Eugen Nyéki, Nicolau Zigre junior

Casina Română Beiuș

• 1912 La 8-dec-1912, ziarul Românul relatează implicarea lui Eugen Nyeki la Jubielul casinel române din Beluş. Cu prilejul împlinirii de 40 ani de activitate a acestei casine se pregătesc serbări festive şi un tablai colectiv al bărbaţilor merituoşi şi susţinători ii instituitiuinei acesteia. Hotărâri luate în şedinţa <adunării generálié dela 8 Decemvrie c. a noului comitet al casine i alles pentru anul 1912—1913,, — Ioan Buişiţa, preşedinte, Dr. Aug. Ciavici vice, preş., Dr . Gavril Cosma, Dr. Petru Hector, Francisc Hubic, Florian Meze bibl., George Miele, Ioan Mociâni, Dr. Eugen Nyeki, Dr. Ioan Ossian, Dr. Cornel Pap, Mihai Papluca, Dr. A., Pteanc, Nicolae Roman şi Paul Teohar

Cariera

• a practicat avocatura în Beiuș
• a colaborat cu ziarul Tribuna și publicat articole sub propria semnătură
• susținut lupta de emancipare a românilor, fiind activ în domeniul administrației primăriei Beiuș
• după Marea Unire este decorat cu ordinul Coroana României în grad de ofițer
• a luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, unde a votat Marea Unire
• A fost un apropiat al doctorului Ioan Ciordaș

Prigoana maghiară

• 1906 în ziarul Tribuna nr. 65 din 20 Aprilie 1906 a publicat un articol antimaghiar sub propria sa semnătură
• 1906 în ziarul Tribuna nr. 97 din 3 Iunie 1906 a publicat un articol antimaghiar sub propria sa semnătură (n.r. continuarea celui din 20 Aprilie 1906)
• 1907 ziarul Tribuna n.r. 246, 20 Noiembrie 1907 - "Pedepsit pentru treicolor. Ni-se comunică din Beiuş că dl Eugen Nyéki, candidat de advocat a fost pedepsit de către judecătoria de acolo la 25 cor. amenda, pentru transgresiune contra statului, pe care ar fi săvârşii-o prin purtarea unei bande de treicolor la pălărie. Dl Nyéki s'a apărat însă cu demnitate, arătând că treicolorul roşugalben-albastru este nu numai al României, cum zice dl procuror, ci a întreg neamului românesc!"
• 1907 D-l Eugen Nyeki, candidat de avocat în Beiuș a fost pedepsit cu 25 cor. amendă pentru purtarea tricolorului românesc. S’a apărat singur, cu toată bărbăția, esplicând că tricolorul este semnul unui neam, iar nu al unui stat. (Gazeta Transilvaniei, 1907, nr. 248, 23 Noiembrie 1907)

• 
• 
•