20 Septembrie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1940]] [[Masacrul de la Mureșenii de Câmpie]] Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946 | |||
* [[1941]] Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. [[Socaciu Benedict]] din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor) | * [[1941]] Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. [[Socaciu Benedict]] din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor) | ||
Versiunea de la data 24 aprilie 2021 22:07
Evenimente
- 1940 Masacrul de la Mureșenii de Câmpie Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946
- 1941 Agentura Românească a Frontului de Vest menționează în nota nr. 416 afirmațiile antiromânești ale fostului subprefect de Sălaj, dr. Socaciu Benedict din Dej, publicate în ziarul local, cu speranța de a fi numit prefect la Zalău (pg. 210 Țara Oașului în memoria documentelor)