20 Septembrie
Versiunea din 21 septembrie 2024 09:55, autor: WikiGlasul (discuție | contribuții)
Evenimente
- 1347 Prima atestare documentară al orașului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei
- 1459 Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești
- 1600 Bătălia de la Bucov, în care voievodul Mihai Viteazul este înfrânt de polonezi
- 1632 Domnitorul Ţării Româneşti, Matei Basarab, intră în Bucureşti
- 1702 A fost inaugurat Palatul de la Mogoșoaia, așa cum stă scris pe pisania din foișorul de pe latura de răsărit a palatului
- 1909 Doroltiu, Satu Mare. Acelasi preot patriot Constantin Lucaciu este amendat cu 200 coroane. Protestand impotriva infiintarii unei scoli unguresti de stat in localitate, a insultat autoritatea.
- 1913 A avut loc primul meci oficial de rugbi din România
- 1917 Comitetului Executiv al Sfatului militarilor moldoveni din Odesa în ședința din 20 septembrie 1917, a decis „să convoace Congresul ostășesc moldovenesc al delegaților tuturor moldovenilor din întreaga Rusie, ca organ revoluționar cel mai îndreptățit să declare autonomia Basarabiei, atât teritorială, cât și politică”
- 1940 A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940
- 1940 Masacrul de la Mureșenii de Câmpie Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut loc după instaurarea oficială în Transilvania ocupată a administrației militare ungare. În localitate erau cantonați soldați conduși de locotenentul Gergely Csordás, din Regimentul 19 honvezi din orașul Nyíregyháza. Modul în care s-a desfășurat această atrocitate a fost stabilit de aceeași instanță clujeană, Tribunalul Poporului, la 13 martie 1946 / MUREŞENII DE CÂMPIE jud. Cluj 20 septembrie 1940: Sub comanda locotenentului Gergely Csordas prepus al armatei maghiare militarii din subordinea sa ucid 11 persoane. Între acestea: preotul Andrei Bujor şi familia sunt ucişi în camerele de culcare, iar în curte, cantorul Ioan Gurzău şi soţia Valeria, învăţătorul Gheorghe Petrea, soţia Natalia, mama acesteia Ana Miron, şi fiica de 5 ani, a cuplului, Rodica, precum şi Şarlota Juhasz, de etnie maghiară. Instigator la abominabila crimă a fost contele local Albert Wass care avea un conflict cu preotul Bujor din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în acesta un naţionalist român.
Nasteri
- 1866 George Coșbuc, poet român (d. 1918)
- 1876 Alexandrina Cantacuzino, activist politic, filantrop, diplomată, feministă (d. 1944)
- 1896 Scarlat Callimachi, poet, dramaturg și ziarist român, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi (d. 1975)
- 1908 Adalbert Boroș, episcop romano-catolic (d. 2003)
- 1934 Marian Hudac, actor român (d. 1996)
- 1946 Laura Lavric, cântăreață română de muzică populară
- 1948 Dan Grigore Adamescu, om de afaceri român (d. 2017)
- 1952 Ileana Ciuculete, cântăreață română de muzică populară (d. 2017)
- 1972 Victor Ponta, politician român, prim-ministru al României
Decese
- 1920 Teodor Teodorescu, compozitor român (n. 1876)
- 1994 Damian Ureche, poet român (n. 1935)
- 1998 Ion Marinescu, actor român (n. 1930)
Sarbatori / Zile Speciale
- România: Ziua Bucureștiului