Victor Lazăr
Versiunea din 22 noiembrie 2024 09:23, autor: WikiGlasul (discuție | contribuții) (→Cărți publicate)
Victor Lazăr (n. 14 octombrie 1869, Porcești, Turnu Roșu, Sibiu - d. 27 Ianuarie 1935, Sibiu) a fost un profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București. A avut o strânsă prietenie cu Spiru Haret și Vasile Goldiș
- Și-a lăsat prin testament biblioteca sa pentru ASTRA, iar o parte din avere va servi ca burse pentru elevii merituoși ai Școlii normale din Cluj
Biografie:
- n. 14 octombrie 1869, Porcești, Biserica „Sf. Nicolae” - Porcești, (zisă a lui Matei Basarab), a fostei mănăstiri
- d. 27 ianuarie 1935, Sibiu
- tatăl său era învăţător în comuna Porceşti jud. Sibiu, apoi a trecut în curând ca director la şcoala grăniţărească din Jina, înfiinţată în 1871
Educație:
- Şcoala primară o face la Saşi, în Sibiu
- Urmează Liceul german, tot în Sibiu
- la terminarea clasei V, când rămâne orfan de tată, trece la Seminar (Şcoala Normală) ortodox din acest oraş, fiind abia în etate de 15 ani.
- Cu ajutorul profesorilor, dar mai cu seamă cu a bunului profesor Dr. Ioan Crişanu, care ţinea locul de tată, e îndrăgostít de cărţile Bibliotecii Seminarului
- Nu părăseşte Şcoala Normală nici în vacanţele de vară, ci rămânând lângă cărţile lui dragi, se simţea ca în casa părintească.
Carieră:
- învățător în comuna Jina și în comuna Topârcea din jud. Sibiu
- 1888 — 1893 învățător în comuna Jina din jud. Sibiu
- 1893 în 1893, la cerere, e transferat ca director la şcoala grăniţărească din Viştea de jos, unde găseşte un popor dornic de învăţătură şi conducători înţelegători şi harnici
- scrie in „Tribuna" şi „Foaia Poporului", cele mai cunoscute organe de luptă naţională de pe acele timpuri
- 1898 în 1898 inimosul român, care nu cunoştea umilirea, întoarce spatele asupritorilor. Trece Carpaţii în ţara liberă, unde e primit frăţeşte şi numit învăţător de limba română la şcoala germană din Cozadia (Dobrogea)
- 1900 Dr, Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român, singururul partid românesc politic de pe atunci, îl cere, în 1900, înapoi, pentru a lua în mâini conducerea celor două organe de luptă: „Tribuna" şi „Foaia Poporului", Victor Lazăr nu se lasă mult rugat, ci revine la Sibiu
- redactor la Foaia poporului
- membru fondator al ASTREI, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
- scrie articole în ziarul Tribuna din Sibiu
- timp de 15 ani a fost ajutor de bibliotecar la Academia Română
- profesor la Școala normală din Cluj
- 1926 este pensionat dar își continuă munca neobosită pusă în slujba neamului românesc
- 1927 Victor Lazăr își anunță la 10 Octombrie 1927 prin intermediul unei scrisori trimise de la Cluj lui lui Horia Petra-Petrescu, secretar literar al Asociaţiunii ASTRA, intenția de a deveni bibliotecar al ASTREI, respectiv „că nu e exclusă intrarea mea în serviciul Asociaţiunii, la bibliotecă şi la Biblioteca poporală”
- 1928 - 1929 bibliotecar ASTRA (cu un salariu de 8000 de lei lunar, titular la Serviciul de propagandă)
Prigonit de unguri
- Autorităţile şcolare ungureşti aflând, că directorul şcoalei din Viştea împarte şi altora din bogăţia sufletului său românesc, îl urmăreşte, îl persecută şi-l ameninţă cu îndepărtarea din slujbă
- 1902 La 21 Noiembrie 1902 Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.
- 1903 “Foaia Poporului” din 19 Aprilie 1903 scria că: “La 15 Aprilie 1903, redactorul responsabil al “Foii Poporului”, Victor Lazăr a fost dat în judecată pentru articolele “Credeul Românilor” şi “Răvaşul”.
- “Foaia Poporului” din 3 Mai 1903 ne anunţă că la sfârşitul lui aprilie 1903, implicat într-un nou proces pentru schiţa istorică “Ioan Buteanu”, Victor Lazăr a fost condamnat la patru luni închisoare.
- hărțuit de autoritățile maghiare pleacă în Dobrogea, unde continuă să fie un semănător de lumină pentru români
- 1903 Scrie articole curajioase, broşuri istorice, cari trezeau lumea satelor la conştiinţă naţională. Cea dintâi carte: „Biografia lui Ioan Buteanu, fost comandant de legiune română în 1848, care pentru simţământul său românesc a fost spânzurat de Unguri", i-a adus lui Victor Lazăr, autorul, o răsplată de 5 luni temniţă, pe care o face în Seghedin, in tovărăşia altor luptători, între 1 Mai — 30 Septemvrie 1903.
- pentru articolele scrise în ziarul Tribuna din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare
- după eliberarea din închisoarea ungurească ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia
Viața familială
- căsătorit cu Ana Victor Lazăr,născută Florea, membru activ al ASTRA
Cărți publicate
- 1902 I. Buteanu – schiță biografică (n.r. apărută în 1902 în Sibiu, pentru care a făcut 5 luni temniţă în Seghedin)
- 1904 Icoane din istoria grecilor vechi
- 1914 Creșterea în familie
- 1921 Ardealul și Ardelenii
- 1921 Legende istorice de pe pământul României
- 1923 Clujul
- 1923 David Urs de Mărgineni – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești
- 1924 Gheorghe Lazăr : conferență ținută în 5 august 1923 la Congresul dela Arad al Asociațiunii învățătorilor din Dacia Superioară
- 1928 Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
- Istoria Românilor
- Istoria universală a popoarelor vechi
- Românii de sud din Turcia și țările limitrofe
- 1928 Copii cu renume, Biografii povestite tinerimii noastre
- 1928 Cultivați legume în grădinile voastre
- 1928 Răsboiul româno-ruso-turc din 1877-1878. Andreiu Florea Curcanul sau Cum e romînul la răsboiu : povestire din 1877-1878. Câteva poezii despre răsboiul din 1877-1878 (coautor, cu Nicolae Gane)
