Ion Bălăceanu
Ion Bălăceanu (Bălăceano sau Bălceano) (n. 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească – d. 22 decembrie 1914, Nisa, Franța) a fost un politician și ministru de externe român, a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria
Biografie
- n. 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească
- d. 22 decembrie 1914, Nisa, Franța
- A fost fiul natural al fostului domn Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) și al Mariei Al. Văcărescu, căsătorită cu Constantin Bălăceanu.
- bunicul patern al lui Constantin Bălăceanu-Stolnici
- este intalnit pe documentele vechi si sub numele de Bălăceano sau Bălceano
