Ion Bălăceanu
Versiunea din 29 iulie 2025 14:43, autor: WikiGlasul (discuție | contribuții) (Pagină nouă: '''Ion Bălăceanu''' (Bălăceano sau Bălceano) (n. 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească – d. 22 decembrie 1914, Nisa, Franța) a fost un politician și ministru de externe român, a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria right|thumb|200px|Ion Bălăceanu == Biografie == * n. 25 ianuarie 1828, Bucure...)
Ion Bălăceanu (Bălăceano sau Bălceano) (n. 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească – d. 22 decembrie 1914, Nisa, Franța) a fost un politician și ministru de externe român, a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria
Biografie
- n. 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească
- d. 22 decembrie 1914, Nisa, Franța
- bunicul patern al lui Constantin Bălăceanu-Stolnici
- este intalnit pe documentele vechi si sub numele de Bălăceano sau Bălceano
