Dualismul Austro-ungar

La 17 februarie 1867, a fost instituit Compromisul austro-ungar (Ausgleich), care a dus la crearea Dublei Monarhii Austro-Ungare. Acest acord a fost un răspuns la tensiunile dintre austrieci și maghiari în cadrul Imperiului Habsburgic și a reprezentat o reorganizare politică semnificativă.

Dualismul austro-ungar - ROLAND SCHULLER

Contextul istoric

După înfrângerea Austriei în Războiul Austro-Prusac (1866), imperiul era slăbit, iar națiunile din cadrul său cereau mai multă autonomie. Maghiarii, în special, își doreau restabilirea drepturilor pierdute după Revoluția de la 1848-1849.

Conținutul Compromisului

• Imperiul Habsburgic s-a reorganizat în două entități egale: Austria și Ungaria, fiecare având propriul guvern, parlament și constituție.
• Cele două părți erau unite sub conducerea aceluiași monarh, Franz Joseph I, care era împărat al Austriei și rege al Ungariei.
• Politicile externe, armata și finanțele comune erau gestionate împreună de ambele state.
• Ungaria a primit autonomie internă, iar limba maghiară a devenit oficială alături de germană.

Impactul asupra Românilor

• Românii din Transilvania au fost dezavantajați, deoarece această provincie a fost alipită Ungariei și supusă unei politici de maghiarizare forțată.
• Elitele românești au protestat împotriva noului regim, dar fără succes.
• Lupta pentru drepturi naționale a continuat, culminând cu Unirea Transilvaniei cu România în 1918.
• Compromisul austro-ungar a durat până în 1918, când Imperiul Austro-Ungar s-a prăbușit la sfârșitul Primului Război Mondial.