Lazăr Iernea

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare

Lazăr Iernea (n. Sintea (azi în județul Arad) 18 martie 1844 - m. 11 septembrie 1909, Ciumești, Satu Mare) a fost un preot patriot român din zona Satu Mare, prigonit de către unguri pentru că apăra limba română și drepturile identitare și naționale ale românilor, ctitorul bisericilor din Bicãu și Iegheriște

Biografie

  • născut la Sintea (azi în județul Arad), la data de 18 martie 1844

Studii

  • A urmat studiile gimnaziale la liceul românesc din Beiuș
  • I-a avut colegi la liceul românesc de la Beiuș pe Francisc Hossu-Longin și pe alți patrioți români
  • a urmat studiile Seminarului latin din Oradea
  • 1871 A terminat studiile teologice

Cariera

  • bibliotecar al „Societãții de lecturã” din Oradea
  • 1871-1874 a lucrat în cadrul cancelariei diecezane la Oradea
  • 1874-1877 a fost administrator parohial în localitatea bihoreanã Cihei
  • 1877-1889 începe să slujească la parohia Bicãu (jud. Satu Mare)
  • membru ASTRA
  • 1885 a votat în cadrul adunãrii generale comitatense ASTRA împotriva impunerii unui nou impozit, dorit a fi folosit pentru învãțarea limbii maghiare
  • 1889-1895 a fost paroh în Tarcea
  • 1895-1897 a slujit în parohia românească din Leta Mare (Ungaria), localitatea de baștină a familiei Vulcan (Iosif Vulcan)
  • 1897 a primit titlul de vice-arhidiacon onorar, fiind numit și asesor consistorial
  • 1897-1909 a slujit ca preot la Ciumești (jud. Satu Mare)
  • a deþinut funcția de președinte al filialei Carei-Eriu a Reuniunii învãțãtorilor greco-catolici
  • 1907 20 August pãrintele Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a îndemnat poporenii din Ciumești sã ținã la limba lor româneascã
  • 1909 31 August a fost prezent la constituirea filialei Satu Mare a Partidului Național Român.

Prigoana maghiară

  • 1885 a votat în cadrul adunãrii generale comitatense ASTRA împotriva impunerii unui nou impozit, dorit a fi folosit pentru învãțarea limbii maghiare
  • 1907 20 August pãrintele Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a îndemnat poporenii din Ciumești sã ținã la limba lor româneascã

Prigonirea unui protopop român

  • "In mişcarea naţională, şi politică, numele domnului Lazăr Iernea este binecunoscut şi stimat de toţi. Într-adevăr reverendisimul protopop din Ciomacoz (Ciumești) a luat parte la toate mişcările şi nu mai departe decât la Baia-Mare, cu prilejul adunării nerale a Asociaţiuneî, s'a distins ca un marcant vorbitor. Un asemenea bun Român nu putea să rămână deci la adăpost de tot felul de uneltiri și prigoniri. Astfel a ajuns şi d-sa să fie acuzat pentru agiaţie contra neamului unguresc. Iar această agitaţie ar fi săvîrşit-o îndemnând pe nişte Români să nu vorbească ungureşte. Ar fi zis printre altele! „Nu vorbiţi limba aia câinească!... Şi ar fi oprit şi pe copil de şcoală să vorbească ungureşte, și îi îndemna să vorbească româneşte. Pâra au subscris-o chiar nişte nenorociţi de Români, Ioan Moşul şi soţia, desigur puşi la cale de „patrioţi veritabili". Vorba e că bravul protopop român vre-o trei ani de zile a tot fost purtat pe la judecătorii până ce în cele din urmă, procurorul din Sătmar Dénes Lajos a dat decis de neurmărire, neputându-se dovedi nimic din secăturile câte i-se puneau în cârcă. Ei, dar păcătoşii denunţianţî — ori mai bine: cel ce stau la spatele lor — nu s'au lăsat ci au apelat decisul procurorului iar Tribunalul din Sătmar nu putea să fi atât de puţin patriotic încât să nu urmărească pe un „popă valah" denunţat chiar de — Români. Pe azi, marți, Tribunalul din Sătmar,a şi exmis un jude investigator la Ciomacoz, care să asculte din nou pe dl Iernea, precum vor fi interogaţi şi 32 săteni, între ei şi nişte Şvabi, pentru-ca vezi Doamne, să se scoată ceva la iveală şi harnicul Român să poată fi cel puţin pus sub acuză, căci de osândit credem că nici în Ungaria nu se poate nimeni numai pentru că a îndemnat pe Români să vorbească românește. Și protopopul Iernea atâta a făcut. Datorie sfântă a împlinit, pentru care are simpatia tuturor românilor cu iubire de neam." [1]

Viata familiala

Note / Referinte

  1. Tribuna Poporului, 3/16 Septembrie 1903, Arad, Nr. 160, anul VII
Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie