Modificare „14 Septembrie”
Sari la navigare
Sari la căutare
Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.
Editarea poate fi anulată. Vă rugăm să verificați comparația de dedesubt pentru a verifica că asta este ceea ce vreți să faceți, iar apoi publicați schimbările de mai jos pentru a finaliza anularea editării.
Versiunea curentă | Textul dumneavoastră | ||
Linia 3: | Linia 3: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1488]] Se termină construirea bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneţ, ctitorie a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare | * [[1488]] Se termină construirea bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneţ, ctitorie a voievodului Moldovei, Ştefan cel Mare | ||
* [[1607]] Încep luptele dintre fiii lui Ieremia şi Simion Movilă pentru tronul Moldovei | * [[1607]] Încep luptele dintre fiii lui Ieremia şi Simion Movilă pentru tronul Moldovei. | ||
* [[1940]] (14 spre 15 Septembrie 1940) Cluj Napoca În noaptea de 14/15, funcţionarul vamal român Ioan Almăjan a fost ridicat de un soldat ungur şi ucis cu focuri de armă în stradă. Cadavrul a fost străpuns cu baioneta şi zdrobit cu bocancii. Alexandru Balea, soldat desconcentrat a fost aruncat din tren şi călcat de roţile trenului. Muncitorul român Alexandru Raţiu a fost bătut în mod îngrozitor, acesta decedând în urma rănilor | * [[1940]] (14 spre 15 Septembrie 1940) Cluj Napoca În noaptea de 14/15, funcţionarul vamal român Ioan Almăjan a fost ridicat de un soldat ungur şi ucis cu focuri de armă în stradă. Cadavrul a fost străpuns cu baioneta şi zdrobit cu bocancii. Alexandru Balea, soldat desconcentrat a fost aruncat din tren şi călcat de roţile trenului. Muncitorul român Alexandru Raţiu a fost bătut în mod îngrozitor, acesta decedând în urma rănilor | ||
* [[1940]] Judeţul Mureş.Tirimiş. La 14 Septembrie 1940, un grup de 40 de români au fost schingiuiţi cu o sălbăticie şi o cruzime greu de imaginaţi de soldaţi unguri şi o bandă de civili unguri. Unora li s-au înfipt spini în palmă, alţii au fost oribil mutilaţi | * [[1940]] Judeţul Mureş.Tirimiş. La 14 Septembrie 1940, un grup de 40 de români au fost schingiuiţi cu o sălbăticie şi o cruzime greu de imaginaţi de soldaţi unguri şi o bandă de civili unguri. Unora li s-au înfipt spini în palmă, alţii au fost oribil mutilaţi | ||
* [[2002]] Asociația "Cultul Eroilor" IAȘI împreună cu credincioșii Parohiei "Sfinții Împărați Constantin și Elena Galata la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci" au înalțat o cruce și o placă comemorativă pentru cinstirea eorilor neamului din Al Doilea Razboi Mondial (1941-1945) | * [[2002]] Asociația "Cultul Eroilor" IAȘI împreună cu credincioșii Parohiei "Sfinții Împărați Constantin și Elena Galata la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci" au înalțat o cruce și o placă comemorativă pentru cinstirea eorilor neamului din Al Doilea Razboi Mondial (1941-1945) | ||
* [[2003]] a fost inaugurată Casa Muzeu Avram Iancu din Baia de Criș, județul Hunedoara: "În vara anului 2003 a fost reconstruită, în localitatea Baia de Criş, casa unde s-a stins din viaţa Eroul Naţional Avram Iancu.(...) inaugurată în 14 septembrie cu ocazia Serbărilor Naţionale Ţebea, în prezenţa primarilor din zonă, a oficialităţilor judeţului şi ţării, Casa-Muzeu Avram Iancu redă în mod simbolic fosta brutărie a lui Ioan Stupină zis Lieber, pe prispa căreia şi-a găsit sfârşitul marele erou." (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva) | * [[2003]] a fost inaugurată Casa Muzeu Avram Iancu din Baia de Criș, județul Hunedoara: "În vara anului 2003 a fost reconstruită, în localitatea Baia de Criş, casa unde s-a stins din viaţa Eroul Naţional Avram Iancu.(...) inaugurată în 14 septembrie cu ocazia Serbărilor Naţionale Ţebea, în prezenţa primarilor din zonă, a oficialităţilor judeţului şi ţării, Casa-Muzeu Avram Iancu redă în mod simbolic fosta brutărie a lui Ioan Stupină zis Lieber, pe prispa căreia şi-a găsit sfârşitul marele erou." (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva) | ||