Modificare „15 Septembrie

Sari la navigare Sari la căutare

Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.

Editarea poate fi anulată. Vă rugăm să verificați comparația de dedesubt pentru a verifica că asta este ceea ce vreți să faceți, iar apoi publicați schimbările de mai jos pentru a finaliza anularea editării.

Versiunea curentă Textul dumneavoastră
Linia 14: Linia 14:
* [[1940]] (15-16 septembrie 1940)[[Masacrul de la Cerișa]]. Fără a exista vreun motiv de represalii, o companie de militari unguri neidentificați, conduși de doi ofițeri, a intrat în dimineața zilei de 15 septembrie în satul Cerișa, județul Sălaj. Date despre masacru sunt conținute în aceeași sentință emisă în 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj. Soldații neidentificați au adunat din localitate 64 de români, pe care i-au dus pe dealul de lângă comună. În timpul strângerii sătenilor, aceiași militari au împușcat șapte oameni. Ajungând la locul amintit, unul dintre ofițeri a ordonat evreilor să iasă în față și astfel au ieșit cinci persoane, care au fost îndrumate, sub pază, pe celălalt versant al dealului. Apoi celor 59 de români rămași li s-a poruncit să fugă pe deal în jos. Soldații, la ordinul ofițerului, au deschis focul asupra grupului care alerga. Norocul celor condamnaţi în acest fel la moarte a fost că au reușit să se ascundă la timp prin râpele și cutele de teren ale dealului, încât numai Gavril Herța din comuna Cosniciul de Jos a fost împușcat mortal. Concomitent, pe celălalt versant s-a procedat la fel cu cei cinci evrei, dintre care patru au fost împușcați. În 15 şi 16 Septembrie 1940, maghiarii au executat ţăranii: Vasile Pislea, Petre Silaghi, Teodor Buboi, Gavrilă Ardelean şi cei 7 membri ai familiei Moţiciac
* [[1940]] (15-16 septembrie 1940)[[Masacrul de la Cerișa]]. Fără a exista vreun motiv de represalii, o companie de militari unguri neidentificați, conduși de doi ofițeri, a intrat în dimineața zilei de 15 septembrie în satul Cerișa, județul Sălaj. Date despre masacru sunt conținute în aceeași sentință emisă în 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj. Soldații neidentificați au adunat din localitate 64 de români, pe care i-au dus pe dealul de lângă comună. În timpul strângerii sătenilor, aceiași militari au împușcat șapte oameni. Ajungând la locul amintit, unul dintre ofițeri a ordonat evreilor să iasă în față și astfel au ieșit cinci persoane, care au fost îndrumate, sub pază, pe celălalt versant al dealului. Apoi celor 59 de români rămași li s-a poruncit să fugă pe deal în jos. Soldații, la ordinul ofițerului, au deschis focul asupra grupului care alerga. Norocul celor condamnaţi în acest fel la moarte a fost că au reușit să se ascundă la timp prin râpele și cutele de teren ale dealului, încât numai Gavril Herța din comuna Cosniciul de Jos a fost împușcat mortal. Concomitent, pe celălalt versant s-a procedat la fel cu cei cinci evrei, dintre care patru au fost împușcați. În 15 şi 16 Septembrie 1940, maghiarii au executat ţăranii: Vasile Pislea, Petre Silaghi, Teodor Buboi, Gavrilă Ardelean şi cei 7 membri ai familiei Moţiciac
* [[1940]] (15-16 septembrie) [[Masacrul de la Marca]]. O companie de honvezi, din unitatea cantonată la Șimleul Silvaniei, și-a făcut apariția în comuna Marca, din județul Sălaj, la 55 km de Zalău. Compania era însoțită de civili maghiari din Ip, dintre care unii erau îmbrăcați în uniforme militare, pentru a nu fi recunoscuți. În zilele de 15 și 16 septembrie 1940 acești militari, sub conducerea lui Árpád Ősz drept călăuza și a lui Ștefan Incze, ambii din Ip, au împușcat pe câmp și în curțile unor case: doi evrei, trei slovaci și șase români. Hortyştii au ucis în aceste case: 19 persoane dintre care 11 români, restul au fost evrei şi slovaci. În documentele ungare, motivul omorârii celor 11 persoane a fost retorsiunea militară. Nici în acest caz pretextul nu era valid, deoarece în această comună nu numai că nu aveau nimic de reprimat, neîntâmplându-li-se nimic, dar prin Marca nici nu trecuse vreo subunitate a armatei ungare / MARCA jud. Sălaj – 15-16 septembrie 1940: În dimineaţa zilei de 15 o companie de honvezi din Şimleul Silvaniei şi-a făcut apariţia în localitate. Erau însoţiţi de călăuze recrutate din rândul etnicilor maghiari, din Ip, deghizaţi în militari, îi numim pe Arpad Osz şi Ştefan Incze. Şi pentru că au venit acolo cu rosturi au împuşcat, aşa ca să se ştie: şase români, doi evrei şi trei slovaci.
* [[1940]] (15-16 septembrie) [[Masacrul de la Marca]]. O companie de honvezi, din unitatea cantonată la Șimleul Silvaniei, și-a făcut apariția în comuna Marca, din județul Sălaj, la 55 km de Zalău. Compania era însoțită de civili maghiari din Ip, dintre care unii erau îmbrăcați în uniforme militare, pentru a nu fi recunoscuți. În zilele de 15 și 16 septembrie 1940 acești militari, sub conducerea lui Árpád Ősz drept călăuza și a lui Ștefan Incze, ambii din Ip, au împușcat pe câmp și în curțile unor case: doi evrei, trei slovaci și șase români. Hortyştii au ucis în aceste case: 19 persoane dintre care 11 români, restul au fost evrei şi slovaci. În documentele ungare, motivul omorârii celor 11 persoane a fost retorsiunea militară. Nici în acest caz pretextul nu era valid, deoarece în această comună nu numai că nu aveau nimic de reprimat, neîntâmplându-li-se nimic, dar prin Marca nici nu trecuse vreo subunitate a armatei ungare / MARCA jud. Sălaj – 15-16 septembrie 1940: În dimineaţa zilei de 15 o companie de honvezi din Şimleul Silvaniei şi-a făcut apariţia în localitate. Erau însoţiţi de călăuze recrutate din rândul etnicilor maghiari, din Ip, deghizaţi în militari, îi numim pe Arpad Osz şi Ştefan Incze. Şi pentru că au venit acolo cu rosturi au împuşcat, aşa ca să se ştie: şase români, doi evrei şi trei slovaci.
* [[1944]] La Sărmașu, la 15 septembrie 1944, jandarmii, cu largul sprijin al unor localnici maghiari, „la marginea localității Cămărașu, au ucis 126 de evrei, 18 români au fost deportați în Ungaria", de unde nu s-au mai întors / SĂRMAŞU jud. Mureş, -15 sept. 1944 : În localitate 126 de evrei au fost ucişi iar mai mulţi români au fost torturaţi. După armistiţiul de la 23 august 1944 când România a trecut de partea Aliaţilor, armatele ungară şi germană pornesc ofensiva împotriva armatei române. La 5 septembrie 1944 Sărmaşu este ocupat de armata ungară. Populaţia maghiară din zonă s-a aliat cu organizaţia teroristă, „Garda Maghiară” şi au procedat la jefuirea caselor evreilor şi românilor. Personalităţi ale locului au fost duse într-un lagăr improvizat în Sărmaş unde au fost torturaţi zile la rând. Reţinem din sentinţa pronunţată la 28 iunie 1946 de către Tribunalul Poporului din Cluj „În lagăr li s-a aplicat un tratament cât se poate de neomenos, constând în bătăi, maltratări şi înscenări de execuţii în timpul nopţii. De exemplu, odată toţi românii din lagăr au fost scoşi în curte, puşi în genunchi („La biserică”), iar, după acest exerciţiu, toţi, fără deosebire de vârstă, au fost puşi să se dea peste cap până la istovire.”
* [[1944]] La Sărmașu, la 15 septembrie 1944, jandarmii, cu largul sprijin al unor localnici maghiari, „la marginea localității Cămărașu, au ucis 126 de evrei, 18 români au fost deportați în Ungaria", de unde nu s-au mai întors
O parte din români sunt eliberaţi în 15 septembrie, iar alţii 18 au fost deportaţi în Ungaria. Transportaţi cu camionul la Cluj, sunt încolonaţi şi puşi să mărşăluiască pe drumul spre Jibou şi apoi la Budapesta. Unii dintre ei au murit, iar unul din aceştia a fost Iuliu Moldovan, tatăl actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. A fost ucis preotul Micu, persoană în vârstă de 80 de ani.


== Link-uri ==
== Link-uri ==
* [https://glasul.info/2023/09/15/15-16-septembrie-1940-masacrul-de-la-marca-judetul-salaj/ - 15-16 septembrie 1940 – Masacrul de la Marca, județul Sălaj]
* [https://glasul.info/2023/09/15/15-16-septembrie-1940-masacrul-de-la-marca-judetul-salaj/ - 15-16 septembrie 1940 – Masacrul de la Marca, județul Sălaj]
Rețineți că toate contribuțiile la WikiGlasul pot fi modificate, alterate sau șterse de alți contribuitori. Dacă nu doriți ca ceea ce scrieți să fie modificat fără milă și redistribuit în voie, atunci nu trimiteți materialele respective aici.
De asemenea, ne asigurați că ceea ce ați scris a fost compoziție proprie sau copie dintr-o resursă publică sau liberă (vedeți WikiGlasul:Drepturi de autor pentru detalii). Nu introduceți materiale aflate sub incidența drepturilor de autor fără a avea permisiune!

Pentru a edita această pagină, vă rugăm să rezolvați sarcina de mai jos și să introduceți rezultatul în căsuță (detalii):

Revocare Ajutor pentru modificare (se deschide într-o fereastră nouă)