Modificare „16 Septembrie

Sari la navigare Sari la căutare

Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.

Editarea poate fi anulată. Vă rugăm să verificați comparația de dedesubt pentru a verifica că asta este ceea ce vreți să faceți, iar apoi publicați schimbările de mai jos pentru a finaliza anularea editării.

Versiunea curentă Textul dumneavoastră
Linia 7: Linia 7:
* [[1940]] [[Crimele de la Brețcu]]. Niculae Boldea din Brețcu, județul Covasna și fiul său mai mare, omonim, au fost închiși la primăria localității pe motiv că tatăl s-a plâns că fiul a fost bătut de un localnic maghiar. Armata ungară a intrat în comună la 13 septembrie, iar căpitanul comandant al subunității respective a dispus ținerea în continuare în arest a românilor. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 au fost devastate casele a 20-30 de români. La acțiune au participat localnici și soldați unguri. La 14 septembrie a fost arestat și fiul cel mai mic al lui Boldea, în vârstă de 14 ani. La 16 septembrie 1940, mai mulți soldați unguri au mers la casa familiei Boldea sub pretextul de a lua haine și alimente necesare pentru expulzarea bărbaților în România. După ce au luat cele trebuincioase, s-au întors la primărie, unde au dispus ca victimele să fie urcate într-un camion ce a pornit mai apoi spre graniță. Militarii s-au oprit însă pe vârful Măgheruș unde Boldea și cei trei fii ai lui (Demian Nicolae, Demian Ioan și Demian Drăgan Nicolae) au fost împușcați și apoi îngropați / BREŢCU jud. Covasna 16 septembrie 1940: Motivat de faptul că Niculae Boldea s-a plâns că fiul său mai mare a fost bătut de un etnic maghiar, atât el cât şi fiul, victimă, au fost închişi la primăria localităţii. Armata intră în comună în 13 septembrie iar comandantul acesteia a dispus ţinerea în arest a românilor. În noaptea de 13-14 septembrie au fost devastate casele a 20-30 de români (evident identificarea acestora nu era posibilă fără concursul etnicilor maghiari). În 14 septembrie este arestat şi fiul de 14 ani a lui Niculae Boldea. În 16 septembrie militarii acced la casa Boldea pentru a lua haine pentru prisonieri ce afirmative, urmau să fie expulzaţi în România. Întorşi la primărie au urcat victimele într-un camion şi au pornit spre graniţă. În vârful dealului Măgheruş, au oprit au debarcat cei trei prisonieri, i-au împuşcat şi i-au îngropat.
* [[1940]] [[Crimele de la Brețcu]]. Niculae Boldea din Brețcu, județul Covasna și fiul său mai mare, omonim, au fost închiși la primăria localității pe motiv că tatăl s-a plâns că fiul a fost bătut de un localnic maghiar. Armata ungară a intrat în comună la 13 septembrie, iar căpitanul comandant al subunității respective a dispus ținerea în continuare în arest a românilor. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 au fost devastate casele a 20-30 de români. La acțiune au participat localnici și soldați unguri. La 14 septembrie a fost arestat și fiul cel mai mic al lui Boldea, în vârstă de 14 ani. La 16 septembrie 1940, mai mulți soldați unguri au mers la casa familiei Boldea sub pretextul de a lua haine și alimente necesare pentru expulzarea bărbaților în România. După ce au luat cele trebuincioase, s-au întors la primărie, unde au dispus ca victimele să fie urcate într-un camion ce a pornit mai apoi spre graniță. Militarii s-au oprit însă pe vârful Măgheruș unde Boldea și cei trei fii ai lui (Demian Nicolae, Demian Ioan și Demian Drăgan Nicolae) au fost împușcați și apoi îngropați / BREŢCU jud. Covasna 16 septembrie 1940: Motivat de faptul că Niculae Boldea s-a plâns că fiul său mai mare a fost bătut de un etnic maghiar, atât el cât şi fiul, victimă, au fost închişi la primăria localităţii. Armata intră în comună în 13 septembrie iar comandantul acesteia a dispus ţinerea în arest a românilor. În noaptea de 13-14 septembrie au fost devastate casele a 20-30 de români (evident identificarea acestora nu era posibilă fără concursul etnicilor maghiari). În 14 septembrie este arestat şi fiul de 14 ani a lui Niculae Boldea. În 16 septembrie militarii acced la casa Boldea pentru a lua haine pentru prisonieri ce afirmative, urmau să fie expulzaţi în România. Întorşi la primărie au urcat victimele într-un camion şi au pornit spre graniţă. În vârful dealului Măgheruş, au oprit au debarcat cei trei prisonieri, i-au împuşcat şi i-au îngropat.
* [[1940]] la Halmășd la 16 septembrie 1940 armata ungara a ucis 10 romani / HALMAŞD jud. Sălaj – 16 septembrie 1940: soldaţi neidentificaţi ai armatei maghiare ucid cu focuri de armă trei localnici români. În dimineaţa zilei de 17 sept. Au împuşcat şapte persoane din familia Maticec, între care şi un nou născut de doar 5 luni.
* [[1940]] la Halmășd la 16 septembrie 1940 armata ungara a ucis 10 romani / HALMAŞD jud. Sălaj – 16 septembrie 1940: soldaţi neidentificaţi ai armatei maghiare ucid cu focuri de armă trei localnici români. În dimineaţa zilei de 17 sept. Au împuşcat şapte persoane din familia Maticec, între care şi un nou născut de doar 5 luni.
* [[1940]] la Sântion la 16-17 septembrie 1940 armata ungara a ucis 2 romani / SÂNTION 16-17 septembrie 1940 jud. Bihor: Familia ţăranului Gheorghe Ţipănuţ a fost maltratată de soldaţi unguri, soţia acestuia a fost lovită cu revolverul şi cu picioarele, iar capul familiei şi doi dintre fii săi au fost împuşcaţi
* [[1940]] la Sântion la 16-17 septembrie 1940 armata ungara a ucis 2 romani / SÂNTION 16-17 septembrie 1940 jud. Bihor: Familia ţăranului Gheorghe Ţipănuţ a fost maltratată de soldaţi unguri, soţia acestuia a fost lovită cu revolverul şi cu picioarele, iar capul familiei şi doi dintre fii săi au fost împuşcaţi.
* [[1940]] COSNICIU DE JOS jud. Sălaj, 16 septembrie 1940: Militari unguri, călăuziţi de etnici maghiari, din satele vecine, au ucis prin împuşcare 11 români. În 18 septembrie Dumitru Costelaş este ucis prin împuşcare de către militari unguri.
* [[1941]] Nota nr. 63 a Frontului de Vest - Beiuș anunța că în Cluj autoritățile ungurești au cumpărat masiv costume românești, cu scopul de a le folosi în diversiuni de dezinformare și de falsificare a stării de spirit a românilor(Ț.O. pag 212)
* [[1941]] Nota nr. 63 a Frontului de Vest - Beiuș anunța că în Cluj autoritățile ungurești au cumpărat masiv costume românești, cu scopul de a le folosi în diversiuni de dezinformare și de falsificare a stării de spirit a românilor(Ț.O. pag 212)
* [[1950]] Pianistul român [[Dinu Lipatti]] a trebuit să-și încheie prematur ultimul concert la Besançon, Franța din cauza bolii și și-a luat rămas bun de la publicul său cu aranjamentul pentru pian „Iisus rămâne bucuria mea” de Johann Sebastian Bach
* [[1950]] Pianistul român [[Dinu Lipatti]] a trebuit să-și încheie prematur ultimul concert la Besançon, Franța din cauza bolii și și-a luat rămas bun de la publicul său cu aranjamentul pentru pian „Iisus rămâne bucuria mea” de Johann Sebastian Bach
Rețineți că toate contribuțiile la WikiGlasul pot fi modificate, alterate sau șterse de alți contribuitori. Dacă nu doriți ca ceea ce scrieți să fie modificat fără milă și redistribuit în voie, atunci nu trimiteți materialele respective aici.
De asemenea, ne asigurați că ceea ce ați scris a fost compoziție proprie sau copie dintr-o resursă publică sau liberă (vedeți WikiGlasul:Drepturi de autor pentru detalii). Nu introduceți materiale aflate sub incidența drepturilor de autor fără a avea permisiune!

Pentru a edita această pagină, vă rugăm să rezolvați sarcina de mai jos și să introduceți rezultatul în căsuță (detalii):

Revocare Ajutor pentru modificare (se deschide într-o fereastră nouă)