Modificare „WikiGlasul:Despre

Sari la navigare Sari la căutare

Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.

Editarea poate fi anulată. Vă rugăm să verificați comparația de dedesubt pentru a verifica că asta este ceea ce vreți să faceți, iar apoi publicați schimbările de mai jos pentru a finaliza anularea editării.

Versiunea curentă Textul dumneavoastră
Linia 3: Linia 3:
Publicatia se adreseaza tuturor românilor, dar mai cu seama isi propune sa trateze subiectele de interes major privind relatia României cu Republica Moldova si o posibila Reunire a celor doua state românesti, precum si soarta românilor din afara granitelor tarii, din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria si din diaspora.
Publicatia se adreseaza tuturor românilor, dar mai cu seama isi propune sa trateze subiectele de interes major privind relatia României cu Republica Moldova si o posibila Reunire a celor doua state românesti, precum si soarta românilor din afara granitelor tarii, din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria si din diaspora.


Glasul Moldovei este un proiect pe care noi l-am initiat la inceputul anului 2014 si care s-a dezvoltat treptat cu scopul de a trezi sentimentele patriotice ale tinerilor romani din Romania si din alte zone de pretutindeni locuite de romani. De asemenea ne propunem sa aducem la cunostinta opiniei publice importanta reintregirii neamului romanesc, reunirea Romaniei cu Basarabia fiind unul dintre obiectivele noastre principale. Numele “[[Glasul Moldovei]]” ni l-am ales inpirati fiind de numele unui ziar disparut, un ziar care a contribuit la unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918.
Glasul Moldovei este un proiect pe care noi l-am initiat la inceputul anului 2014 si care s-a dezvoltat treptat cu scopul de a trezi sentimentele patriotice ale tinerilor romani din Romania si din alte zone de pretutindeni locuite de romani. De asemenea ne propunem sa aducem la cunostinta opiniei publice importanta reintregirii neamului romanesc, reunirea Romaniei cu Basarabia fiind unul dintre obiectivele noastre principale. Numele “Glasul Moldovei” ni l-am ales inpirati fiind de numele unui ziar disparut, un ziar care a contribuit la unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918.


Mobilizati de ziarul '''Glasul Moldovei''' intelectualii romani au convocat in octombrie 1918 adunarea constituanta a Bucovinei care a ales un [[Consiliu National Roman]] in frunte cu [[Iancu Flondor]].
Mobilizati de ziarul '''Glasul Moldovei''' intelectualii romani au convocat in octombrie 1918 adunarea constituanta a Bucovinei care a ales un [[Consiliu National Roman]] in frunte cu [[Iancu Flondor]].


Basarabia tarista nu a cunoscut o miscare culturala si nationala comparabila cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elita locala capabila sa dea sens unei actiuni romanesti.Au existat desigur publicatii romanesti episodice ( “[[Basarabia]]”, “[[Glasul Moldovei]]”, “[[Cuvant moldovenesc]]”), conduse de intelectuali marcanti ai Basarabiei: [[Stefan Ciobanu]], [[Ion Pelivan]], [[Alexei Mateevici]], [[Pantelimon Halippa]], [[E. Gavrilita]]. Un lung proces de deznationalizare, instrumentat de puterea de la Petrograd, condusese la realitatea ca circa 90% din populatia romaneasca, preponderent rurala, era analfabeta. Inapoierea Basarabiei era traumatizanta pentru oamenii de cultura din Vechiul Regat care au trecut Prutul in acele zile. ( sursa, “Constantin Stere si unirea romanilor de la 1918″, [[Ovidiu Buruiana]], Revista romana, anul XI, 2005)
Basarabia tarista nu a cunoscut o miscare culturala si nationala comparabila cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elita locala capabila sa dea sens unei actiuni romanesti.Au existat desigur publicatii romanesti episodice ( “Basarabia”, “Glasul Moldovei”, “Cuvant moldovenesc”), conduse de intelectuali marcanti ai Basarabiei: [[Stefan Ciobanu]], [[Ion Pelivan]], [[Alexei Mateevici]], [[Pantelimon Halippa]], [[E. Gavrilita]]. Un lung proces de deznationalizare, instrumentat de puterea de la Petrograd, condusese la realitatea ca circa 90% din populatia romaneasca, preponderent rurala, era analfabeta. Inapoierea Basarabiei era traumatizanta pentru oamenii de cultura din Vechiul Regat care au trecut Prutul in acele zile. ( sursa, “Constantin Stere si unirea romanilor de la 1918″, [[Ovidiu Buruiana]], Revista romana, anul XI, 2005)


Contact
Contact
Rețineți că toate contribuțiile la WikiGlasul pot fi modificate, alterate sau șterse de alți contribuitori. Dacă nu doriți ca ceea ce scrieți să fie modificat fără milă și redistribuit în voie, atunci nu trimiteți materialele respective aici.
De asemenea, ne asigurați că ceea ce ați scris a fost compoziție proprie sau copie dintr-o resursă publică sau liberă (vedeți WikiGlasul:Drepturi de autor pentru detalii). Nu introduceți materiale aflate sub incidența drepturilor de autor fără a avea permisiune!

Pentru a edita această pagină, vă rugăm să rezolvați sarcina de mai jos și să introduceți rezultatul în căsuță (detalii):

Revocare Ajutor pentru modificare (se deschide într-o fereastră nouă)